Nocturnă (Cerna)
De la Wikisource
| Nocturnă de Panait Cerna |
| Convorbiri literare, XLIV, nr 8, octombrie 1910 |
La casele cu brazi în poartă
Zăvoru-i tras, ograda moartă.
O candelă-ntr-un colţ clipeşte,
Sporind singurătatea grea ...
De-acum şi candela-aţipeşte –
Adormi şi tu, nădejdea mea!
Pe plaiuri, sus, un bucium moare
Şi focurile-s tot mai rare.
Departe-n văi adânci, prin pietre,
Izvorul glăsuieşte-abia ...
Dorm toţi în jurul stinsei vetre –
Adormi şi tu, iubirea mea!
În bura de lumină dulce
Coboara luna să se culce.
Tăcerea aripa-şi desface,
Ţinând pământul tot sub ea ...
Pământ şi ceruri dorm în pace –
Adormi şi tu durerea mea!
