No. 2

Mişu iese la plimbare
Parfumat şi sclivisit,
În costum uşor de vară,
Vesel, mîndru, fericit.

Nalt şi mlădios păşeşte.
Legănându-se uşor,
Şi salută-n dreapta,-n stînga,
Graţios, surîzător;

Căci, băiat purtat şi fercheş,
Ştie traiul pe la băi:
Cunoştinţi nenumărate
Şi-a făcut din ziua-ntăi.

Iat-un grup de dame-n cale-i,
Ce surpriză, ce noroc !
Iute-şi scoate pălăria,
Intră-n vorba lor pe loc;

Şi mustaţa răsucindu-şi,
Spune hazuri fele de fel,
Rîd cocoanele în hohot,
Cu ochi dulci cătînd la el.

"M-am trezit din somn în friguri;
Cine mi-a bătut în geam ?...
Uite cum vă prinde movul !
Nici nu vă mai cunoşteam...

Ştiţi că doamna X, aseară,
După ce ne-am despărţit,
De mustrare-a vrut să-şi taie
Beregata cu-n cuţit.

E şi greu să-ţi duci viaţa
C-un bărbat aşa urît...
Dar din toată daravera
S-a ales c-un semn la gît...

Uite junele Borcescu,
Cum se plimblă de-ncruntat —
Bacaraua de ieri noapte
Straşnic l-a descurajat !...

Dar migrena dumneavoastră
Ce mai face, v-a trecut ?
O-ntîlnii adineaorea
Şi-mi fu frică s-o salut.

Apropo, ştiţi că Margulis
Cu nemţoaica a fugit,
Şi-a uitat, în grabă, birtul
Şi otelul neplătit...

Ia priviţi cum şade domnul,
Ca un iepure-mpăiat..."
"Ah, ce mucalit e Mişu,
I-o grădină de băiat !..."

A trecut o săptămînă,
Mişu stă-n odaie trist,
E frumoasă vremea-afară...
Azi el însă-i pesimist.

"Ce deşartă e viaţa !
Lumea-i plină de dureri,
Ah, de ce n-am putut strînge
Bănişorii mei de ieri !

Am avut o pasă bună,
Cîştigam destul de mult,
Lăcomie, lăcomie,
Cine m-a pus să te-ascult !...

Şi-am rămas la toată lumea,
Pîn' şi la garçoni dator
Nici aicea nu-mi prieşte...
Haide, ia-o la picior !"

Şi incognito dispare,
Luînd cheia-n buzunar,
Va mai da, sau nu, pe-aicea?
Asta-i chestie de zar !

Mişu e deprins cu drumul
Şi schimbările de loc.
Va găsi, la urma urmei,
Alte băi mai cu noroc !

.............................

Ce tristeţe pe cocoane !
Unde-i cavalerul lor?...
Cine-ar fi crezut că Mişu
Nu-i decît un cartofor !