Lac oglindă

Iozemiti, Iozemiti, vale tainică şi dulce,
Pe-al tău sîn ca de mătase nemişcat şi pacinic luce
Lac-oglindă cu-a sa faţă netedă ca un cristal,
Vecinie limpezi a lui ape, vecinie făr' de nici un val.

Călătorii spun, că lacu-i o minune nestimată,
Resfrângând şi stânci şi arbori în oglinda sa curată,
Fără ca de când e lumea cine-va să-i fi zărit
Apa tulbure vre-odată şi-al său luciu încreţit.

Lac-oglindă 'n nepăsare şi 'n eternă liniştire!
Cred, că tu ai văzut multe şi-ai rămas în neclintire,
Dar o clipă de-ai răstrânge starea sufletului meu,
Te vei tulbura îndată şi-ai fi tulbure mereu.