Intelectualul basarabean
| Intelectualul basarabean (fragment) de Emil Fagure |
| Publicat în Adevărul Literar și Artistic, seria II, an. II, nr. 162 din 13 martie 1921 |
„Barbaria” aceasta „asiatică”, după diagnosticurile unor savanți ca celebrul economist de la Universitatea din Iași, ar fi deformat și periclitat cu totul sufletul intelectualului moldovean din Basarabia, creând tipul odios al intelectualului basarabean.
Caracteristicile lui ar fi: o înclinare mistică spre adevăr, chiar când realitatea este dezgustătoare; incapacitate patentă de a jongla cu rafinamentele si abilitățile bizantinismului; o fobie acută a despotismului; o intensă furoare lăuntrică pentru tot ce e libertate; o dragoste rurală de pământ care-l apropie de „mujic”-ul rus și-l depărtează considerabil de eșantioanele care-și primblă monoclurile și blazarea pe Calea Victoriei.
Între intelectualul basarabean, cel ardelean, cel bucovinean și cel bucureștean sânt evidente deosebiri cari devin foarte interesante în caleidoscopul României Mari.
Cel ardelean este, după Pestalozius, pedagogul înnăscut, cu ochii albaștri privind ținta spre cerul albastru și neîndoindu-se de nimic. Cel bucovinean, vesel, și rumen ca o floare din „dulcea Bucovină, veselă gradină”, este candidat... „jurist” si... la ori-ce dignitate de stat. Cel bucureștean a fost definit de Petro Carp: se naște bursier, trăiește funcționar și moare pensionar, dacă nu și ministru.
Între toți aceștia, intelectualul basarabean so aseamănă mai mult cu cel... ieșan: Bahluiul se varsă în Jijia și Jijia în Prut.
Intelectualul iesan își roade coatele pe băncile Universităților din Bonn, Leipzig, Oxford sau Paris, dar nicăieri nu filosofează și nu se ofilește mai cu plăcere ca în odăița lui din Sărărie ori din Tatarasi, precum intelectualul basarabean nicăieri nu clădește viitorul edificiu social al omenirii ca în mahalalele Chișinăului, unde se simțea uneori mai liber chiar ca atunci când, încercând să se adapte la cultura „moldovenească”, celebrul profesor de economie politică și patriotică de la Universitatea din Iași l-a trimis „la urma lui“ cu concursul poliției și al consulului rusesc.