Hristos

 

Pe drumuri grele înnoptând,
Umbla prin țara chinuită,
Ca un Proroc gonit și sfânt
Vestind că lumea-i izbăvită.

Și ne-au chemat, pe-ai săi copii,
La ape vii și luminoase:
„Veniți, veniți, ai scârbei fii,
Cu Mine-n calea mea spinoasă!"

Cu foc privește-n suferință
Din crucea sa la noi Hristos,
Așteaptă de la noi credință,
Sfârșindu-și drumul său spinos.

Îvățătorule! Ți-om da
Noi inimile însetate
Și vom veni în urma Ta
Din lumea plină de păcate.

Aprilie 1913