Gazel (Coşbuc, 1)
De la Wikisource
| Gazel de George Coşbuc |
Oamenii mă-nvinuiesc,
Că sunt tânăr şi iubesc!
Tu mi-ai zis să viu la moară
Pe-nsărat, să te-ntâlnesc,
Dar la moară dau de prieteni,
Şi de prieteni mă feresc.
Te-am văzut şi ieri pe-o cale.
M-am temut să te opresc,
Că de mama mi-e ruşine
Şi de tine mă sfiesc.
Mi-e necaz pe toată lumea
Şi mi-e ciudă că trăiesc:
Te-aş lăsa şi mi-e cu jale,
Te-aş iubi şi nu-ndrăznesc!
Noapte de vară - Mânioasă - Nu te-ai priceput - Fatma - Nunta Zamfirei - Cântecul fusului - Baladă albaneză - Armingenii - Rea de plată - Fata morarului - Crăiasa zânelor - Puntea lui Rumi - Gazel (Oamenii mă-nvinuiesc) - Rugămintea din urmă - Logică - Romanţă - Legendă - Ex ossibus ultor! - Cântec (Zice vodă) - Oştirile lui Alah - Poet şi critic - Vântul - Vestitorii primăverii - Zobail - Pe lângă boi - Rada - Trei, doamne, şi toţi trei - Baladă - La oglindă - Calul dracului - De pe deal - El Zorab - Toţi sfinţii - Supţirica din vecini - Numai una! - Regina ostrogoţilor - Brâul Cosânzenii - Duşmancele - Costea - Somnul codrilor - Recrutul - Fragment - Popasul ţiganilor - Lordul John - Moartea lui Fulger - Un cântec barbar - Gazel (Picurii cu strop de strop ) - Păstoriţa - Jertfele împăcării - Prahova - La pârâu - Fresco-ritornele - Vara - Nedumerire - Spinul - Un basm - Cântece - Pe Bistriţa - Toamna
