Franzensbad

În dup-amiaza silnică de vară,
I s-a făcut un gol rotund în minte...
Sunt fără şir imagini şi cuvinte
Ce s-au pornit în juru-i să tresară.

Pe scaunul ei de lene sedentară
O năpădesc aducerile-aminte...
...A fost demult... la bal? ori înainte?...
Departe parcă picur-o ghitară...

Încet, încet, visării se supune,
Când, înotând în soarele-apune,
O ciocârlie îşi înalţă trilul...

Ea doarme lin... Dar într-o clipă, iată,
Din vis femeia sare-nfrigurată:
I se păruse c-a ţipat copilul...