Direkam

familie mare şi insipidă
cu răbufniri uneori
mai ales dimineaţa
după cafea
urâtă şi tensiunea
când eu vorbeam despre vocaţia infantilă
credeai în prostii
nu auzi câte se întâmplă fără perdea
prin lifturi la blocurile turn
hai nu mai spune că mor
până la cinci după-amiază când începe telenovela
stai şi tu la noi
mai stai şi tu
ia şi tu o porţie de nimic
papă şi tu din zeama asta searbădă a libertăţii
de după blocuri