Depresie cinci

 

nebunul
aleargă
prin sufrageriile
tale
cu vin alb și
covrigi calzi
pe balustrada
unde
firmiturile
s-au împrăștiat
în noaptea-n care
trebuia să-mi
cunosc destinul
de la
etajul trei
noaptea neuronilor mei
izbind nemilos colțul
mansardei prea
strîmte și muzica
italiană la radio
contact și
fantoma care-ți
agresează uneori
patul îngust
cînd nebunia din
ochiul tău stîng
doarme