Cucoarele (Iosif)
De la Wikisource
| Cucoarele de Ştefan Octavian Iosif |
Satu-i strîns în bătătură,
Cîntă, joacă, chefuieşte...
Sună toba ; plin dulapul
Se-nvîrteşte.
În văzduh e-atît albastru !
În senin e-atîta soare !
Înnegresc departe stoluri
De cucoare...
Vin copiii-n fuga mare,
Iese lumea-n drum grămadă, —
Un moşneag ridică mîna
Să le vadă...
Dă din cap, zîmbind, clipeşte
Şi îngînă veteranul :
— Le-oi mai apuca eu oare
Şi la anul ?...
