Biletul de noroc
Iubita mea, care mă-nșeală
De două ori pe săptămînă.
Mergea alăturea de mine.
Ținîndu-mă de mînă.
Și mă gîndeam c-amăgitoarea,
Rîzînd de visul meu deșert,
Mai dulce o să mă sărute
Rugîndu-mă s-o iert!
La colțul unei strade-nguste,
De-abia puteai găsi un loc,
Un vrăjitor vindea mulțimei
Bilete de noroc.
Am tras și eu la întîmplare
Biletul meu și l-am plătit;
În el sta scris aceste vorbe:
„Nu poți fi fericit!”
De-atuncea, cînd îmi cert iubita
Că mă înșeală pe tot locul,
Ea mă desmiardă și îmi spune:
„Așa ți-e scris norocul!”