Biblia/Vechiul Testament/Cartea Judecătorilor/Capitolul 8

←←Capitolul 7

Biblia de [[Autor:{{{autor}}}|{{{autor}}}]]
(Vechiul Testament, Cartea Judecătorilor, Capitolul 8)

Capitolul 9→→

Descarcă această pagină ca EPUB

Zis-au Efraimiții către el: "De ce ai făcut așa și nu ne-ai chemat când ai mers să te lupți cu Madianiții?" Și s-au certat strașnic cu el.
Iar Ghedeon le-a răspuns: "Făcut-am eu oare ceva la fel cu ceea ce ați făcut voi? Nu e mai fericit oare Efraim că a cules toată via, decât Abiezer care s-a ales cu câțiva ciorchini?
În mâinile voastre a dat Dumnezeu pe căpeteniile Madianiților Oreb și Zeeb și ce-am putut să fac eu asemenea cu ce ați făcut voi?" Atunci s-a liniștit duhul lor cel întărâtat împotriva lui, când le-a spus asemenea cuvinte.
Apoi a venit Ghedeon la Iordan și a trecut și el și cei trei sute de oameni care erau cu dânsul și care obosiseră și flămânziseră, urmărind pe dușman.
El a zis către locuitorii din Sucot: "Dați pâine oamenilor care merg cu mine, căci sunt obosiți și urmărim pe Zebah și pe Țalmuna, regii Madianiților".
Iar căpeteniile din Sucot au răspuns: "Dar este oare mâna lui Zebah și Țalmuna în stăpânirea ta, ca să dăm pâine oștirii tale?"
Atunci Ghedeon a zis: "Când va da Domnul pe Zebah și pe Țalmuna în mâna mea, am să scarpin trupul vostru cu spinii pustiului și cu mărăcini".
După aceea s-a dus el la Penuel și a spus la fel locuitorilor lui; dar locuitorii din Penuel i-au răspuns la fel cum răspunseseră și cei din Sucot.
Și a zis el și locuitorilor din Penuel: "Dacă mă voi întoarce biruitor, am să dărâm turnul acesta".
Zebah și Țalmuna erau în Carcor și cu ei erau oștirile lor până la cincisprezece mii de oameni, toți cei ce mai rămăseseră din toată oștirea locuitorilor Răsăritului; căzuseră însă o sută douăzeci de mii de oameni purtători de sabie.
Și s-a dus Ghedeon la cei ce trăiau în corturi la Răsărit de Nobah și de Iogbeha, și au lovit tabăra tocmai când erau mai fără grijă.
Atunci Zebah și Țalmuna au fugit, iar el a alergat după dânșii și a prins pe amândoi regii Madianiților, pe Zebah și pe Țalmuna, și a pus toată tabăra în învălmășeală.
Apoi s-a întors Ghedeon, fiul lui Ioaș, de la război de pe colina Heres.
Și a prins un tânăr locuitor din Sucot și l-a întrebat și acesta i-a înșirat în scris pe căpeteniile și bătrânii Sucotului, care erau în număr de șaptezeci și șapte de oameni.
Apoi a venit la locuitorii Sucotului și a zis: "Iată Zebah și Țalmuna, din pricina cărora ați râs de mine și mi-ați zis: Au doară mâna lui Zebah și Țalmuna e în stăpânirea ta, ca să dăm pâine oamenilor tăi celor obosiți?"
După aceea a luat spini din pustiu și mărăcini și a pedepsit cu ei pe bătrânii cetății și pe locuitorii din Sucot.
Și turnul din Penuel l-a dărâmat, iar pe locuitorii cetății i-a ucis.
Și a zis către Zebah și Țalmuna: "Ce fel erau aceia pe care i-ați ucis voi în Tabor?" Zis-au ei: "Așa, cum ești și tu; fiecare avea înfățișarea unui fiu de rege".
Iar Ghedeon a zis: "Aceia erau frații mei, fiii mamei mele! Viu este Domnul, de i-ați fi lăsat cu viață, eu nu v-aș ucide!"
Apoi a zis către Ieter, întâiul său născut: "Scoală și-i ucide". Dar tânărul nu și-a scos sabia, căci s-a temut, pentru că era încă tânăr.
Zis-au Zebah și Țalmuna: "Scoală tu și ne ucide, pentru că după cum este omul așa este și puterea lui!" Și s-a sculat Ghedeon și a ucis pe Zebah și Țalmuna și a luat frâiele de la gâtul cămilelor lor.
După aceea au zis Israeliții către Ghedeon: "Domnește peste noi tu și fiul tău și fiul fiului tău, pentru că ne-ai izbăvit din mâinile Madianiților!"
Iar Ghedeon le-a zis: "Nici eu nu voi domni peste voi, nici fiul meu nu va domni peste voi, ci Domnul să domnească peste voi!
Dar am să vă rog și eu un lucru, a adăugat Ghedeon, să-mi dea fiecare din voi câte un cercel din prăzile voastre; căci vrăjmașii aveau mulți cercei de aur, pentru că erau Ismaeliți".
Ei au zis: "Îți vom da". Și au întins o manta și au aruncat acolo fiecare câte un cercel din prada sa.
Și greutatea cerceilor de aur pe care i-a cerut el a fost o mie șapte sute de sicli de aur, afară de verigi, de nasturi și de hainele de purpură de pe cei doi regi ai Madianiților și afară de lanțurile lor de aur care erau la gâtul cămilelor lor.
Din acestea a făcut Ghedeon un efod și l-a pus în cetatea sa, în Ofra; și a fost aceasta pricină de păcat pentru tot Israelul și cursă pentru Ghedeon și pentru toată casa lui.
Astfel s-au supus Madianiții înaintea fiilor lui Israel și nu s-au mai apucat să-și ridice capul și s-a odihnit tara patruzeci de ani, în zilele lui Ghedeon.
Apoi s-a dus Ierubaal, fiul lui Ioaș, și a trăit în casa sa.
Și a avut Ghedeon șaptezeci de fii care au răsărit din coapsele lui, căci el a avut femei multe.
De asemenea i-a născut un fiu și concubina sa care trăia în Sichem și el i-a pus numele Abimelec.
Apoi a murit Ghedeon, fiul lui Ioaș, la bătrâneți adânci, și a fost înmormântat în mormântul tatălui său Ioaș, în Ofra lui Abiezer.
După ce a murit Ghedeon, fiii lui Israel au început iarăși a păcătui pe urma baalilor și și-au așezat ca dumnezeu pe Baal-Berit;
Nu și-au mai adus aminte fiii lui Israel de Domnul Dumnezeul lor, Care îi izbăvise din mâinile tuturor vrăjmașilor care îi înconjurau.
Casei lui Ierubaal, adică a lui Ghedeon, nu i-au dat nici o cinste pentru toate binefacerile pe care acesta le făcuse întregului Israel.

▲ Începutul paginii.