Medaliile României

 

Medaliile României la momentul 1938
(Pentru identificare vedeti imaginea de jos)

Pro virtute militari (1860)

Cea dintâi medalie românească. A fost instituită de Cuza Vodă la 186o, spre a se acorda ofițerilor și soldaților cari luaseră arte la bătălia din Dealul Spirei, împotriva Turcilor, la București, in 13 Septembrie 1848.

Medalia era de bronz și avea pe față acvila cruciată, încoronată și ținând in ghiara dreaptă spada, în cea stângă, sceptrul. Sus pe margini, inscripția circulară: << Pro virtute militari >>. Pe revers, era o ghirlandă de frunze de la uri, înlăuntrul căreia se afla scris: 13 Decemvrie 1848, Dealul Spirei. Panglica era albastră, având la margini câte două dungi galbene și roșii.

Medalia aceasta n'a fost distribuită decât în 1866, după abdicarea lui Cuza.

Devotament și curaj (1864)

Creată de Vodă Cuza spre a răsplăti pe cei cari s'au distins la executarea măsurilor de salvare, cu prilejul marilor inundații din București, pricinuite de revărsarea Dâmboviței. Ea era de argint (30 mm.) și avea pe față capul Domnitorului, cu inscripția circulară: Alessandru Ioan I 1864, iar pe revers o ghirlandă de frunze de stejar și înlăuntrul ei inscripția: << Devotament și curagiu >>, Toarta era din frunze de laur, iar panglica, jumătate roșie, jumătate galbenă.

Medalia nu s'a distribuit decât unui număr foarte redus de persoane, iar după abdicarea lui Cuza, a fost părăsită.

Virtutea militară (1864)

Creată de Vodă Cuza. Ea era de argint (30 mm.) și reprezenta, pe față, efigia Domnitorului, cu inscripția circulară: Alessandru Ioan I, 1864, iar pe revers o coroană de la uri, având în interior inscripția: Virtutea militară. Toarta medaliei era prinsă într' o coroană regală. Nu știm însă, ce culoare avea panglica. In 1868, prin legea de organizare a armatei (modificată în 1872), se institue în mod definitiv o medalie numită << Virtutea militară >>, cu scopul de a răsplăti sergenții cari vor fi servit în acest grad rz ani în activitate, fără plată. In regulamentul acestei legi, promulgat în r87z, se prevede că medalia va fi de 30 mm. și va avea pe față capul Domnitorului, cu inscripția circulară << Carol I Domnul României >>, iar pe revers, într'o ghirlandă de frunze de laur și de măslin, inscripția << Virtutea militară >>. Toarta ei va fi de forma unei ghirlande de lauri. Panglica, va fi roșie cu câte o dungă albastră pe margini. Deși prin lege era destinată numai sergenților și deci avea o singură clasă, prin regulament (art. 14), se prevede, că se va acorda atât gradelor inferioare, cât și ofițerilor și asimilaților, fără considerare de timpul servit. De aceia regulamentul institue două clase: medalia de aur, pentru ofițeri și medalia de argint, pentru gradele inferioare.

Regulamentul mai prevede și un anumit ceremonia! cu care se distribue medalia: conferirea ei, se citește la raportul de zi la toate corpurile, iar unitatea din care face parte cel decorat, iese în mare ținută și prezintă arma la citirea decretului și prinderea medaliei la pieptul decoratului. Medalia de argint, dă dreptul și la o pensie viageră de 300 lei anual. In războiul independenții (1877-78), medalia << Virtutea militară >> a fost acordată în această formă, ofițerilor și gradelor inferioare. In 1880, un decret domnesc modifică forma și aspectul medaliei, destinate celor cari s'au ilustrat prin curaj, fapte de devotament, îndeplinite pe câmpul de luptă și crează astfel << Virtutea militară de războiu >>. Ea are forma << Crucei de fier >> germane, așezate pe o ghirlandă de frunze de stejar. In centrul crucii, este un medalion rotund, care reprezintă pe față, efigia romnitorului Carol I, cu inscripția circulară: Carol 1 Domn al României, iar pe revers, inscripția pe două rânduri: Virtute militară. Panglica. este aceiași ca și la Virtutea militară de pace, având ca și aceasta, două clase: de aur pentru ofițeri și de argint pentru gradele inferioare. Cât privește pensia, a fost ridicată în anul 1882 la 500 lei anual, iar din 1893 a fost desființată.

In cursul războiului pentru întregirea României ( 1916-1918), prin înființarea ordinului << Mihai Viteazul >>, care se acorda numai ofițerilor, medalia <<Virtutea militară >> rămânea rezervată în amândouă clasele, doar gradelor inferioare (art. 3 din legea ordinului <<Mihai Yiteazul >>).

Cu toate acestea, în 1918, ea câștigă o importanță deosebită, deoarece prin decretul regal Nr. 851 din 9 Aprilie (publicat în Mon. Of. Nr. 10 din 12 Aprilie). se decide ca ordinele << Steaua României >> și << Coroana României >>, obținute pentru fapte de arme săvârșite pe câmpul de luptă, să fie purtate în gradele de cavaler, ofițer și comandor, cu panglica medaliei <c Virtutea militară >>. In 1933, decorații cu << Virtutea militară de război >>, au obținut și avantagii materiale importante: loturi de casă gratuite (500 m.p.), în orașe și sate; gratuitate pe C.F.R. și N.F.R. pentrn ei și văduvele lor; scutiri de taxe școlare pentru copii. (Mon. Of. Nr. 104 din 8 Mai 1933).

Bene Merenti (1876)

Spre a se răsplăti meritele câștigate în domeniul științelor, artelor, literaturii, industriei, agriculturii, etc. Ea era de 30 mm. și avea două clase: I-a, de metal aurit și a II-a, de metal argintat. Se prezenta astfel: Pe față, efigia Domnitorului Carol I, cu inscripția circulară: << Carolus princeps Romaniae >>, iar pe revers, o ghirlandă de frunze de stejar, având în interior inscripția« Bene merenti >>. Panglica, era de culoare vișinie, cu câte o dungă argintie pe margini. Medalia aceasta a fost desființată în 1931, prin înființarea ordinului <<Meritul cultural >>.

Apărătorii independenței (1878)

Pentru persoanele civile cari îndepliniseră servicii importante pe lângă armată, atât în interiorul țării, cât și peste Dunăre, în timpul războiului Independenței. Ea era de 30 mm. și reprezenta pe față, o figură femeiască (România), călcând pe drapele și arme și ținând în mâna dreaptă întinsă, o coroană de !auri, iar în stânga, o spadă, cu vârful în jos. La spatele ei, un înger ținea un drapel încununat, iar jos, la stânga ei, se afla o acvilă. Pe revers, cifra Regelui Carol I, și într'o ghirlandă de frunze de laur și stejar, inscripția: << Apărătorilor independenței în resbelul 1877-1878 >>. Panglica era de culoare albastră, cu câte o dungă roșie-galbenă, la margini.

Deși era destinată numai civililor, medalia aceasta s'a acordat și ofițerilor și gradelor inferioare din gărzile orășenești, cari au făcut în timpul războiului, paza orașelor.

Serviciul credincios (1878)

Spre a răsplăti serviciile importante de orice ordin, aduse Statului, de către civili și militari. Medalia era de 30 mm și avea două clase: I-a, de metal galben și a II-a, de metal alb. Pe față, purta stema țării, iar pe revers, într'o ghirlandă de frunze de stejar și laur, inscripția: << Serviciu credincios >>. Avea o coroană de acelaș metal. Panglica era albastră, cu câte o dungă argintie pe margini.

În 1906, redactându-se un nou regulament al acestei medalii, s'a instituit și o ((cruce Serviciul credincios )), care se prezenta ca o cruce de 32 mm având în centru un medalion cu stema țării iar pe revers, inscripția de mai sus; ca și medalia, crucea avea, deasupra coroana regală, iar panglica era aceiaș cu a medaliei.

În 1932, medalia și crucea << Serviciul Credincios >> au fost radical modificate. Mai întâi, s'au fixat pentru fiecare câte 3 clase: I-a de aur, a II-a de argint, a III-a de bronz. Ierarhia acestor clase este următoarea, în ordine ascendentă: medalia cl. III, crucea cl. III, medalia cl. II, crucea cl. II, medalia cl. I, crucea cl. I. În al doilea rând, s'a scos de pe medalie vechea stemă a României și s'a pus stema actuală. În sfârșit, s'a modificat întru câtva forma crucei, prin faptul că s'au scos razele dintre brațele ei și s'a pus o coroană de lauri. Panglica este albastră, cu o dungă galbenă la mijloc și câte una argintie la margini.

Totodată, s'a fixat numărul cetățenilor români, cărora li se pot acorda această decorație sub noua ei formă: crucea cl. I, 2000, medalia cl. I, 3000; crucea cl. II, 5ooo, medalia cl. Il, 6ooo, crucea cl. III, 8ooo, medalia cl. III, nelimitat. În acest număr nu intră și vechii decorați, aceștia, sunt asimilați cu anumite clase ale decorației noi. (Mon. Of. Nr. 88 din 1932).

Cu prilejul organizării ordinelor naționale în 1932, s'a instituit și un ordin ((Serviciul Credincios )), ale cărui însemne reproduc, cu mici modificări, crucea descrisă mai sus,

Răsplata muncii (1898)

Creată în 1898, din inițiativa lui Spiru C. Haret, ministrul Instrucțiunii, ea a fost destinată, la început, numai învățătorilor și institutorilor. In 1900 s'a extins și la profesorii secundari, iar în 1906 și la profesorii și maeștrii dela școalele profesionale.

Forma acestei medalii era rotundă (30 mm.) și avea pe față efigia regelui Carol I, cu inscripția circulară : << Carol I rege al României >>; pe revers, într' o ghirlandă de frunze de stejar și de lauri, inscripția : <<Ca răsplată muncii pentru învățământul primar>; sau <<Ca răsplată muncii pentru învățământul secundar>> sau <<Ca răsplată muncii pentm învățământul profesional>>. Panglica, la toate trei categoriile, era la fel: culoare roșie vișinie, cu o bandă albă la mijloc.

Pentru fiecare categorie de învățământ, erau două clase: I-a, de metal galben ; a II-a, de metal alb.

In 1907, prin regulamentul din 8 Martie, cele trei categorii de medalii s'au contopit într'una singură, cu deviza : <<Ca răsplată muncii pentru învățământ>>, având trei clase : I-a, de metal aurit; a II-a, de metal argintat, a III-a, de bronz. Reprezentările de pe față și revers, au rămas aceleași.

In 1931, instituindu-se ordinul (( Meritul cultural )), medalia s'a desființat.

Bărbăție și credință

Pentru ofițerii și agenții de poliție, cari au dat dovadă de bărbăție și credință, cum și funcționarii Statului sau oricare alte persoane cari vor fi contribuit la menținerea sau restabilirea ordinei și siguranței publice. De formă ovală (35 mm.) ea reprezintă pe față efigia regelui Carol I , cu inscripția circulară: <<Carol I rege al României)), iar pe revers, o ghirlandă de frunze de laur, cu inscripția : (( Bărbăție și credință )). Toarta, are forma unei coroane de lauri. Panglica este de culoare galbenă-deschisă, având la margini câte o dungă roșie și albastră.

Medalia are trei clase : I-a, de metal aurit, a II-a de metal argintat, a III-a, de bronz. In mod excepțional, s'a decernat această medalie și militarilor cari s'au distins în campania din 1913 contra Bulgarilor. Acestora, li s'a adăugat o baretă de metal, cu data : 1913. In războiul pentru întregirea României (1916-1918) , această medalie, cu două spade încrucișate sub coroana de lauri, a fost conferită gradelor inferioare. (Art. 4 din legea ordinului ((Mihai Viteazul))) . Purtătorilor ei li s'au acordat anumite avantagii materiale

Jubiliara Carol I (1906)

Pentru comemorarea jubileului de 40 de ani de domnie a regelui Carol I. S'a conferit tuturor. funcționarilor Statului și j.udețelor, civili și eclesiastici, aflători în funcțiune, cum și militarilor de orice grad din activitate, disponibilitate, rezervă și miliții, foștilor miniștri și parlamentari și pensionarilor de orice categorie.

Ea este de bronz (38 mm. ) , de formă ovală, și are pe față efig·a regelui, cu inscripția circulară : << Carol I rege al României >>, iar pe revers, stema României și sub ea inscripția: r866-r9o6. Panglica este roșie, cu o dungă neagră la mijloc, având de o parte și de alta, dungi albastre, galbene și albe.

Medaliile destinate militarilor au pe revers, sub stema țării, inscripția: (( In amintirea anului al 40-lea al Căpităniei mele, 1866-19o6 )).

Răsplata muncii pentru biserică (1906)

Pentru meritele câștigate de clericii ortodoxi în activitatea lor pastorală, sau pentru serviciile aduse de mireni biseric:i. Ea avea trei clase : I-a, de metal aurit ; a II-a, de metal argintat; a III-a, de bronz. De formă rotundă (30 mm. în diametru) ea reprezenta, pe față, efigia regelui Carol I, cu inscripția marginală : <<Carol 1 rege al României >>, iar pe revers o cruce, sub care se afla inscripția circulară: (( Răsplata mttncii pentru biserică )). Panglica era de culoare albastru-închisă, cu doua dungi late, roșii închise.

In 1907, medalia a fost complet modificată, scoțându-se de pe față efigia regelui și punându-se în locul ei o cruce, care avea în centru un medalion rotund, cu ochiul lui Dumnezeu și globul pământesc, iar de jur împrejur un disc, având pe margine inscripția : << Răsplata muncii pentru biserică >>. Pe revers se afla aceiași cruce, cu o ghirlandă de frunze de stejar și la mijloc, în medalion, cifra regală încoronată. Toarta medaliei avea forma unei coroane de frunze de laur. Panglica, a rămas aceiași. In 1931, prin crearea ordinului << Meritul cultural>>, medalia a fost desființată.

Meritul comercial și industrial (1912)

Pentru industriașii și comercianții cari se disting în activitatea lor. Ea reprezintă, pe față, efigia regelui, cu inscripția circulară : <<Carol I rege al României >>. Pe revers, stă scris pe patru rânduri, între două stele : << Meritul comercial și industrial >>. Pe amândouă marginile, de jur împrejur, o coroană de frunze de stejar. Panglica, este de culoare verdesmarald, cu o dungă aurie la mijloc.

Are trei clase : I-a, de metal aurit ; a II-a, de metal alb, a III-a, de bronz. (Legea, în Mon. Of. Nr. 191 din rgr2).

Avântul țării (1913)

Conferită militarilor de orice grad, funcționarilor civili, precum și tuturor celor care au prestat un serviciu permanent pe lângă armată, în campania din 1913 contra Bulgariei.

Medalia este rotundă (35 mm), de metal alb oxidat și are o singură clasă. Pe față, reprezintă o acvilă cruciată și încoronată, ținând în ghiara dreaptă spada, în cea stângă sceptrul. Pe pieptul acvilei este un. medalion rotund, cu efigia regelui Carol I și cu inscripția : << Carol I Rege al României>>; dedesubtul acvilei, o eșarfă cu deviza : << Pace>>, iar pe marginea medaliei, inscripția : << Inălțătorului avânt 1913 >>. Reversul, reprezintă trecerea armatei române peste Dunăre, pe un pod de vase și perspectiva munților Balcani. Deasupra armatei, plutește o Victorie, ținând în mâna dreaptă o ramură de palmier, în stânga, o coroană de lauri. Pe marginea medaliei, inscripția circulară: <<Din Carpați peste Dunăre la Balcani>>, Toarta este formată din două ramuri de lauri. Panglica e albastru-violetă, cu câte o dungă de fire orizontale roșii și galbene pe margini. (Legea publicată în Mon. Of. Nr. 179 din 1913).

In 1914, medalia s'a conferit și drapelelor regimentelor, bastimentelor de războiu și școalelor militare

Răsplata serviciului militar (1913)

Destinată subofițerilor reangajați, cari împlinesc 15 sau 20 de ani de serviciu în armată. Ea se acordă în fiecare an, în Aprilie, subofițerilor reangajați, cari îndeplinesc aceste condiții.

Medalia, are forma ovală (35 mm.) și este de metal argintat pentru serviciul de 20 de ani și de bronz pentru 15 ani. Pe față, reprezintă o cruce așezată într'o ghirlandă de frunze de laur, având în punctul unde se unesc ramurile, cifra XX sau XV. In centrul crucii, se află un medalion rotund, cu efigia regelui Carol I și inscripția : <<Carol I rege al României >>. Pe reversul medaliei, într'o ghirlandă de ramuri de stejar și laur, se află cifra regală încoronată și inscripția : << Răsplata serviciului militar >>. Toarta medaliei este formată dintr' o ghirlandă de frunze de laur, în metal, iar panglica are culoarea galbenă, cu șase dungi albastre.

Medalia victoriei (1921)

Creată de țările aliate și asociate în războiul mondial (I9I4-I9I8), spre a comemora frăția lor de arme. S'a conferit tuturor celor cari au luat parte,în calitate de combatanți, la acest războiu.

Medalia aceasta, este de bronz aurit și de formă ovală (36 mm.); aspectul ei este aproape acelaș în toate țările care au creat-o, iar panglica este identică.

Medalia românească reprezintă pe față o Victorie într'aripată, stând în picioare și ținând în mâna dreaptă o spadă cu vârful în jos ; în stânga, o ramură de palmier. Pe revers, într'o coroană de stejar, străpunsă de o hale bardă, inscripția : Marele război pentru civilizație.

La noi, medalia s'a conferit tuturor combatanților în luptele dela 15/28 August 1916-18/31 Martie 1921, deci și celor cari au luat parte la campania contra l'ngariei. (Mon. Of. Nr. 121 din 1921).

Răsplata muncii pentru construcții școlare (1923)

S'a instituit din inițiativa d-lui Dr. C. Angelescu, ministrul Instrucțiunii, pentru răsplătirea celor ce se disting în această activitate. Are trei clase : I-a, de metal aurit; a II-a, de metal argintat; a III-a, de bronz.

De formă rotundă (35 mm.) , ea reprezintă, pe față. efigia regelui Ferdinand I, cu inscripția : << Ferdinand I rege al Românilor >>, iar pe revers, un local de școală cu inscripția circulară : << Răsplata muncii pentru construcțiuni școlare)>. Toarta este formată dintr'o coroanăde laur iar panglica, din dungi albe și roșii.

Medalia Ferdinand I (1929)

Creată odată cu ordinul << Ferdinand I >>, ea este menită să distingă munca și jertfele pentru cauza națională. Se poate conferi și femeilor.

Se prezintă astfel : medalie rotundă, de bronz, reprezentând pe față efigia regelui Ferdinand I, cu inscripția circulară: << F erdinand 1 rege al Românilor>>, iar pe revers crucea regelui Ferdinand și datele 1914 (sus) , 1927 (jos) . Deasupra are coroana regală.

Panglica este de culoare albastru-închisă, cu o dungă roșie la mijloc. Pentru militari, se aplică pe panglică două spade de bronz. încrucișate. (Vezi ordinul Ferdinand I).

Medalia jubiliară a războiului independenței (1927)

S'a acordat drapelelor regimentelor care au luptat în acel război, veteranilor, doamnelor decorate cu crucea << Elisabeta )) și președinților de Consiliu din epoca 1877 - 1927.

Se prezintă astfel : medalie rotundă (33 mm.) , având pe față, capetele acolate ale regilor Carol I și Ferdinand I, cu inscripția circulară : Carol 1, Ferdinand 1, iar pe revers datele : 1877 și 1927, una sub alta.

Panglica este tricolorul românesc.

Spre deosebire de alte medalii, aceasta se poartă pe partea dreaptă a pieptului (Decret regal, în Mon. Of. Kr. IOI din IO Mai 1927).

Medalia aeronautică (1931)

Spre a se răsplăti meritele acelora cari, deși nu fac sboruri, contribue totuși la progresul navigației aeriene. Are 3 clase : I-a, de metal aurit, a II-a, de metal argintat, a III-a, de bronz.

De formă rotundă (35 mm.) ea reprezintă pe față un bust de aviator, iar pe revers, o coroană de laur, timbrată de acvila cruciată pe o aripă aviatică. Inscripția sa este : Pentru aeronautică I9JI. Panglica este de culoare albastru-azurie, cu o dungă argintie la mijloc. (Mon. Of. Nr. 51 din 3 Martie 1931)

Meritul cultural (1931)

Vezi ordinul << Meritul cultural >>.

Medalia Peleș (1933)

Conferită membrilor familiei regale și invitaților la serbările de 50 de ani dela ridicarea castelului Peleș din Sinaia, de către Regele Carol I (25 Septemvrie 1883). Se prezintă astfel : pe față, capetele acolate ale regilor Carol I, Ferdinand I și Carol II, cu inscripția circulară : 50 de ani dela întemeierea castelului Peleș - la Sinaia -, iar jos, coroana regală însoțită la dreapta și la stânga de datele 1883 și 1933. Pe revers, versurile lui V. Alecsandri : « Eu Carol și al meu popor, zidit-am într'un gând și dor, In timp de lupte al meu regat, In timp de pace al meu palat 1>.

Medalia este de metal aurit și are panglica verde, cu un fir negru la mijloc, iar pe margini, câte o dungă argintie. (Mon. Of. Nr. 187 din 1933).

Meritul agricol

Vezi ordinul << Meritul agricol >>.

Medalia Hohenzollern

Regele Carol I, a admis între medaliile românești așa numita medalie comemorativă rusă, pe care a conferit-o Țarul Alexandru II al Rusiei, ofițerilor și soldaților români, cari au luat parte la luptele dela Plevna în 1877.

Deasemenea, fac parte dintre decorațiile românești ordinul și medalia casei de Hohenzollern, precum și medalia << Bene merenti 1> Hohenzollern.

Regele Carcl II, astăzi Șef al Casei de Hohenzollern, a modificat această medalie care, în momentul tipărirei eciclopediei se găsea în curs de definitivare a formei și claselor respective.

Amintirea Regelui Carol II

La rs.XI .I934 . se înființează o medalie sub denumirea de << Medalia Amintirii Regelui Carol II 1>, menită să reamintească și să răsplătească acte și servicii săvârșite sub auspiciile Suveranului.

Medalia se compune din trei clase ; el. I, de aur ; el. II, de argint și el. III, de bronz.

Medalia se poate acorda de trei ori în fiecare clasă. Se acordă direct de M. S. Regele. Fiecărui membru i se acordă un brevet eliberat de Cancelaria Curții Regale (Monitorul Of. Nr. 264/934).

Medalia maritimă

Spre a răsplăti actele de curaj și vitejie ale marinarilor, cum și meritele câștigate pentru țară și tron, regele Carol II a instituit în 1936 o medalie specială, numită medalia maritimă. Ea se conferă la două categorii de marinari : naviganți și nenaviganți. Fiecare categorie cuprinde trei clase : I-a de aur ; a II-a de argint; a III-a de bronz. Modelul insignei este acelaș pentru amândouă categoriile, cu singura deosebire că medalia naviganților are o coroană la toartă. Pentru acte de vitejie în timp de războiu se va conferi medalia cu spade.

Ordinea de conferire începe cu clasa III-a și pentru orice clasă superioară este necesar un stagiu de doi ani. Excepție la condiția de stagiu se va face cu ocazia primei conferiri a medaliei și când se va acorda persoanleor străine.

Numărul medaliilor ce se pot conferi marinarilor români este limitat pentru ambele categorii astfel : clasa I roo; clasa II 300; clasa III rooo. (Mon. Of. Nr. 266 din I936).