Cum se naște o revistă?

(Redirecționat de la Cum se naşte o revistă?)
Jump to navigation Jump to search
Cum se naște o revistă?
de Ion Luca Caragiale


Iată o întrebare la care desigur se poate răspunde în mai multe feluri. Eu, om practic, în loc să răspund prin o formulă teoretică, prefer să arăt cum s-a născut revista noastră AVÂNTUL TINERIMII, Litere, Științe, Arte etc.

Într-o zi m-am pomenit cu următoarea circulară:

„Domnule,

Un cerc compus de mai mulți tineri, dorind a da la lumină o Revistă literară, stiințifică și artistică, cunoscându-vă ca iubitor al literelor, științelor și artelor, va roagă să luați parte la dezbaterile prealabile, ce se vor face asupra chestiunii înființării acelei publicațiuni periodice.

La ordinea zilei, fixarea titlului și alegerea comitetului de redacțiune.

Întrunirea se va ținea la cafeneaua Fialkowsky, sâmbătă, 15 ale curentei la 8 ore seara.

Pentru comitetul provizoriu,

N. Ilie Constantinescu de la Țurloaia"


Comitetul provizoriu nu greșise. Da, sunt, în adevăr, un pasionat iubitor al literelor, științelor și artelor, pe care le-am cultivat cu o egală mediocritate, ca să nu zic și modestie. Dar nu face nimica: asta nu mă poate descuraja. Când cineva începe, fie începutul cât de prost, asta trebuie să promită. După socoteala greșită a unor pedanți demodați, începuturile, ca să poată fi considerate ca promițătoare, trebuiesc să fie stângace numai ca execuție; la noi, din norocire, începuturile promit mult chiar când sunt stupide ca intenție; căci, la noi, slăbiciunea inteligenții și nulitatea imaginației sunt considerate ca stările primitive a spiritului și a talentului, și deci trebuiesc încurajate.

M-am dus la întrunirea unde eram invitat.

Amicul meu, d-l N. Ilie Constantinescu de la Țurloaia, m-a recomandat cercului tinerilor: domnii Nicolae Georgescu, George Nicolaescu, Marin Dumitrescu, Dumitru Marinescu, Basile Ștefănescu, Ștefan Basilescu, Mihai Dobrescu, Dobre Mihăescu, Traian Necșulescu și Raul Popescu.

Eram cu toții 12.

După îndelungate dezbateri, ne-am stabilit asupra titlului — Avântul Tinerimii.

Apoi, am procedat la alegerea comitetului de redacție compus din 12 insi. Au întrunit majoritatea voturilor:

Președinte: d-l N. Ilie Constantinescu de la Țurloaia;

Vicepreședinți, trei: dd. Raul Popescu, pentru partea literară; Traian Necșulescu, pentru partea științifică și Dobre Mihăiescu pentru partea artistică;

Secretari, opt: dd. Nicolae Georgescu, George Nicolăescu, Marin Dumitrescu, Dumitru Marinescu, Basile Ștefănescu, Ștefan Basilescu, Mihai Dobrescu și subscrisul.

Am procedat apoi la aranjarea și stabilirea sumarului numărului întâi, sumar pe care l-am comunicat („cu rugăciune de a se publica împreună cu câteva cuvinte binevoitoare") la toate ziarele din Capitală.

„Avântul Tinerimii apare irevocabil la 1 ale curentei cu următorul interesant

s u m a r:

PROGRAMUL AVÂNTULUI…………………………………. de N. Ilie Constantinescu de la Țurloaia

LA VENEȚIA, sonet (poezie) ..............…………………….„ Raul Popescu

ARTELE LA NOI ........................…………………………….„ Dobre Mihăiescu

O EPILEPTICĂ (poezie) ...................………………………„ Ștefan Basilescu

NATURA ÎN ARTĂ ȘI ARTA ÎN NATURĂ ..…………….„ Mihai Dobrescu

ÎN SERAI, pastel (poezie) ................………………………„ George Nicolaescu

CÂTEVA CUVINTE ASUPRA PELAGREI (după un studiu statistic al d-lui Dim Sturdza) ....……………… „ Nicolae Georgescu

ÎN SPITAL, sonet (poezie) ................………………………„ Basile Ștefănescu

TEATRUL LA CHINEJI (studiu) ...........………………….„ Ion

MEDIUL SOCIAL ȘI VICEVERSA ...........……………….„ Marin Dumitrescu

LA MORMINTUL UNEI PROSTITUATE (poezie) .…„ Traian Necșulescu

Recensiuni, Note, Bibliografie, Anunțiuri, Premiile noastre etc……………………………………………………………„ Dumitru Marinescu’’


Trebuie să spun drept — toate bucățile din sumar erau absolut originale. Și studiul meu, Teatrul la chineji, îl alcătuisem într-un mod foarte original din citatele găsite într-o dare de seamă a unui jurnal francez de provincie, tradusă după un jurnal american, asupra unei interesante lucrări a lui Bob Schmecker, publicată la San Francisco și intitulată Chineze (sic) Divertissments (sic) (Petreceri chinezești).

Am primit multe complimente măgulitoare pentru studiul meu.

A trebuit, având afaceri de familie, să părăsesc Bucureștii și să stau la țară vreo trei luni. Cum m-am întors, am dat fuga la Fialkowsky, să iau parte la ședințele academiei noastre libere. La Fialkowsky, nimeni. Chelnerul mi-a spus că de mai multă vreme întrunirile cercului nu se mai țineau. Am alergat la tipografie. Aici am aflat cu mâhnire că Avântul Tinerimii încetase să mai apară.

Păcat! tocmai când, sătul de atmosfera rurală, mă pregăteam să caut un alt studiu.

Într-o seară, mă-ntâlnesc din întâmplare cu președintele, N. Ilie Constantinescu de la Țurloaia.

— Bine, zic; ce s-a-ntâmplat cu Avântul nostru? de ce nu mai apare?

— S-au risipit toți, monșer.

— Raul Popescu?

— E în Târgul Jiului. L-a luat tat'său, popa — au venit ai lor la putere... e secretar la comitetul permanent.

— Dar ceilalți?

— Dracu știe.

— À propos... dar poetul Necșulescu?

— Necșulescu? Ce! nu știi?

— Nu.

— A murit!

— Nu mai spune!

Iată ce s-a-ntâmplat cu Avântul Tinerimii. Iată cum se naște o revistă. Nu așa greu.