Biblia/Vechiul Testament/Cartea lui Iosua Navi/Capitolul 6
- Ierihonul însă era încuiat și întărit de frica fiilor lui Israel; nimeni nu intra în el și nimeni nu ieșea.
- Atunci a zis Domnul către Iosua: "Iată, Eu voi da în mâinile tale Ierihonul, pe regii lui și pe puternicii lui.
- Duceți-vă împrejurul cetății toți cei buni de război și înconjurați cetatea câteodată pe zi. Aceasta să o faceți șase zile.
- Șapte preoți să poarte înaintea chivotului șapte trâmbițe din corn de berbec, iar în ziua a șaptea să ocoliți cetatea de șapte ori și preoții să trâmbițeze din trâmbițe.
- Când vor suna din trâmbița de corn de berbec și când veți auzi sunetul de trâmbiță, atunci tot poporul să strige cu glas tare deodată, și când vor striga ei zidurile cetății se vor prăbuși. Atunci tot poporul să năvălească în cetate, plecând fiecare din partea unde se află".
- Și a chemat Iosua, fiul lui Navi, pe preoți și le-a zis: "Luați chivotul legământului și șapte preoți să poarte șapte trâmbițe din corn de berbec înaintea chivotului Domnului".
- Și le-a mai zis acestora să spună poporului: "Mergeți și ocoliți cetatea, iar cei înarmați să meargă înaintea chivotului Domnului!"
- Îndată ce Iosua a spus acestea poporului, cei șapte preoți, care purtau cele șapte trâmbițe sfinte înaintea Domnului, au pornit și au început a suna tare din trâmbițe și chivotul legământului Domnului mergea în urma lor.
- Cei înarmați mergeau înaintea preoților care sunau din trâmbițe, iar cei din urmă veneau după chivotul Domnului, trâmbițând în mers din trâmbițe.
- Poporului însă Iosua i-a poruncit și a zis: "Să nu strigați! Nimeni să nu audă glasul vostru și nici o vorbă să nu iasă din gura voastră până în ziua când vă voi zice eu să strigați; atunci să strigați".
- Și așa chivotul Domnului a plecat împrejurul cetății și a înconjurat-o o dată; apoi a venit în tabără și a rămas în tabără.
- A doua zi Iosua s-a sculat dis-de-dimineață și preoții au ridicat chivotul Domnului;
- Și cei șapte preoți, care purtau cele șapte trâmbițe, mergeau înaintea chivotului Domnului și trâmbițau din trâmbițe; cei înarmați mergeau înaintea lor, iar celălalt popor venea în urma chivotului Domnului și preoții trâmbițau din trâmbițe.
- Astfel și a doua zi au înconjurat cetatea o dată și s-au întors în tabără. Și au făcut așa șase zile.
- În ziua a șaptea s-au sculat de dimineață, în revărsatul zorilor și au mers tot așa împrejurul cetății de șapte ori; numai în această zi au înconjurat cetatea de șapte ori.
- Iar când au sunat preoții a șaptea oară din trâmbițe, Iosua a zis către fiii lui Israel: "Strigați, că v-a dat Domnul cetatea!
- Cetatea va fi sub blestem și tot ce este în ea e al Domnului puterilor; numai Rahab desfrânata să rămână vie, ea și tot cel ce va fi în casa ei, pentru că ea a ascuns iscoadele pe care le-am trimis noi.
- Voi însă să vă păziți foarte de tot ce este dat blestemului, ca să nu cădeți și voi sub blestem, dacă ați lua ceva din cele date spre nimicire și pentru ca asupra taberei lui Israel să nu vină blestemul și să-i aducă pieire.
- Tot aurul și argintul și vasele de aramă și de fier să fie sfințenie a Domnului și să intre în vistieria Domnului".
- Atunci au trâmbițat preoții din trâmbițe. Și cum a auzit poporul glasul de trâmbiță, a strigat tot poporul împreună cu glas tare și puternic și s-au prăbușit toate zidurile împrejurul cetății până în temelie și a intrat tot poporul în cetate, fiecare din partea unde era, și au luat cetatea.
- Și au dat junghierii tot ce era în cetate: bărbați și femei și tineri și bătrâni și boi și oi și asini, tot au trecut prin ascuțișul sabiei.
- Iar celor doi tineri care iscodiseră tara Iosua le-a zis: "Duceți-vă în casa desfrânatei aceleia, scoateți-o de acolo pe ea și pe toți cei ce vor fi cu dânsa, întrucât v-ați jurat ei".
- Și s-au dus tinerii care iscodiseră cetatea, la casa desfrânatei și au scos pe Rahab desfrânata, pe tatăl ei, pe mama ei, pe frații ei și pe toate rudele ei, i-au scos și i-au pus afară din tabăra Israeliților,
- Iar cetatea și tot ce era în ea au ars cu foc; numai aurul și argintul și vasele de aramă și de fier le-au dat ca să le ducă Domnului în vistieria casei Domnului.
- Pe Rahab desfrânata însă, casa tatălui ei și pe toți care erau la dânsa, Iosua i-a lăsat cu viață și trăiește ea în mijlocul lui Israel până în ziua de astăzi, pentru că a ascuns iscoadele, care fuseseră trimise de Iosua să iscodească Ierihonul.
- În ziua aceea s-a jurat Iosua și a zis: "Blestemat să fie înaintea Domnului tot cel ce se va scula și va zidi cetatea aceasta a Ierihonului: pe fiul său cel întâi-născut să pună temeliile ei, iar porțile ei să le așeze pe fiul său cel mai mic". Și așa a și făcut Ozan din Betel. Acesta pe Abiron, întâiul său născut, a pus temeliile ei, și pe fiul său cel mai mic a așezat porțile ei.
- Domnul însă era cu Iosua și faima lui s-a răspândit în toată țara.
| ▲ Începutul paginii. |