Zece maiu

Zece maiu de Panait Cerna

Sămănătorul, III, nr. 3, 18 ianuarie 1904

S-aprind lumini lângă lumine
Și flutură steag lângă steag-
Te simți mai viu, mai bun, și-ți vine
Să-mbrățișezi pe toți, de drag,
E ziua neamului ne-nvins-
E zece maiu. Tot cerul pare
Un lampadar imens, aprins
Anume pentru sărbătoare.

Târât de valuri fericite,
Mergi fără țintă, n-ai popas...
Trăsuri și care înflorite
Abia străbat pe străzi, la pas.
Sub arcuri vii de lampioane
Tot curge lumea, pe-ndelete-
Copii și zâne din balcoane
Împart surâsuri și buchete.

E râs, e farmec, e mișcare...
Rachete - crainici luminoși-
Se-ntrec să cheme la serbare
Pe zeii toți și pe strămoși.
Și-n seara-aceasta sfântă, plină
De amintiri și de mister,
Durează drumuri de lumină
Între pământ și între cer ...

Părtaș al fericirii sfinte
Stă Luminatul Crai de-o parte-
Deodată-i fulgeră prin minte
Vedenii dintr-un câmp de moarte.
Un gând a prins să-l înfioare,
Și ochii lui se umeziră:
De la obșteasca sărbătoare
Lipsesc acei ce-o pregătiră...