MONOGRAFII SĂTEȘTI ȘI ZONALE

Bibliografia generală a etnografiei și folclorului maramureșean de Dorin Ștef V. Monografii sătești și zonale

Motto

„Monografiile sunt, în general, lucrări de o mare complexitate, ele operând cu date și cifre ce cuprind toate sferele vieții spirituale și social-economice ale unei localități sau arii geografice mai largi și ale comunităților lor umane. Ca urmare, autorii lor trebuie să fie oameni cu multă împlinire intelectuală, capabili ca ani de zile să se supună unui regim aspru de studiu, analiză și sinteză a datelor documentare care penetrează trecutul, decenii, secole și chiar milenii, aceasta în raport cu vechimea subiectului.” (dr. Aurel Vaida, în prefață la Țara Lăpușului, de Floare Butian, Editura Galaxia Gutenberg, 2004, p. 7).

V. MONOGRAFII SĂTEȘTI ȘI ZONALE

■ Baia Mare (1972) Monografia municipiului Baia Mare, vol. I, Consiliul Popular al municipiului Baia Mare, 1972, 567 p.; autori: Aurel S. Feștilă, Ioan I. Pintilie, Ioan I. Codariu, Ioan V. Sabău, Valeriu Achim. Coordonator conf. univ. dr. Mitrofan Boca. I. Caracterizarea fizico-geografică (Așezare, Relief, Climă, Hidrografie, Sol, Vegetație, Faună), II. Istoricul municipiului Baia Mare; III. Organizarea și structura orașului Baia Mare; IV. Economia orașului Baia Mare și evoluția ei istorică (Mineritul, Agricultura, Meșteșugurile și breslele, Călători străini despre Baia Mare); V. Dezvoltarea culturii și artei. Rezumate în limba engleză, franceză, germană, rusă. Lucrarea a fost editată la aniversarea a 625 de ani de la atestarea documentară a municipiului Baia Mare. Se preconiza apariția a încă două volume. „Prima lucrare de acest gen, cu caracter monografic, a apărut în 1965”. (Baia Mare - schiță monografică, de Octavian Bandula), în Pagini maramureșene, Baia Mare, 1966. „Lucrarea concepută de noi cuprinde trei volume: volumul întâi tratează dezvoltarea societății omenești pe teritoriul municipiului Baia Mare din cele mai vechi timpuri și până la revoluția burghezo-democratică din 1848. Al doilea volum va aborda evenimentele social-politico-economice și culturale de la 1848 până la 1944, iar volumul al treilea va înfățișa municipiul Baia Mare în plină construcție socialistă”, (cuvânt înainte – „autorii”).
■ Băiuț (2003) Băiuț, schiță monografică, 2003, (700 de ani), Primăria comunei Băiuț. Lucrare coordonată de Victor Vaum, 44 p. („broșură de uz intern”). Aniversarea a 700 de ani de activitate minieră la Băiuț. „Lucrarea de față își propune să prezinte, în mod sintetic, personalitatea economică și spirituală a localității și zonei miniere Băiuț, din bazinul metalifer Maramureș, din cele mai vechi timpuri și până în zilele noastre...” I. Cadrul geografic; II. Din istoricul localității și al zonei până la Marea Unire din Decembrie 1918; III. Aspecte ale dezvoltării economico-sociale între anii 1918-1989; IV. Anii de după Revoluția din Decembrie 1989. Anexe.
■ Băsești (1995)Pop-Bistrițeanul, Irineu, Băseștiul și ilustrul său bărbat George Pop, Editura Carpatica, Cluj-Napoca, 1995, 157 p.; lucrare realizată cu prilejul împlinirii a 160 de ani de la nașterea lui George Pop de Băsești. I. Istoria Băseștiului (Cadrul geografic și istoric, Câteva repere istorice, Istoria Băseștiului, după Silaghi Gligor, Mărturii „de la lume adunate”; II. Tradiție și spiritualitate etnică în satul de sub Codru (Fizionomia morală a băseșteanului, Ocupația și traiul, Gospodăria țărănească, Portul popular, Arta populară decorativă, Spiritualitate populară și zestrea obiceiurilor, Datini și obiceiuri, Folclor religios și laic, Obiceiuri păgâne și superstiții); III. Biserica din Băsești; IV. Școala din Băsești; V. George Pop de Băsești; VI. Anexe. (O monografie în viziunea unui episcop-vicar, amendată de subiectivismul profesiei).
■ Băsești (2000) Băințan, Valentin, Băsești - „Mica Romă” de sub poalele Codrului, Editura Cybela, Baia Mare, 2000, 578 p. Lucrare întocmită cu prilejul aniversării a 165 de ani de la nașterea marelui om de cultură național George Pop de Băsești. (În realitate este o lucrare istorică - Istoria Transilvaniei și a României văzută din prisma elementului latin și a activității lui George Pop de Băsești. Lucrarea se rezumă la două componente: istorie și religie. Date despre comuna Băsești aflăm prea puține, la fel elementele de etnografie).
■ Bârsana (1979) Lenghel-Izanu, Petre, Daina mândră pân Bârsana (Schiță monografică), Centrul de Îndrumare a Creației Populare și a Mișcării Artistice de Masă, Asociația folcloriștilor și etnografilor din județul Maramureș. Colecția Câte flori pe Iza-n sus; sub îngrijirea lui Augustin Cosmuța și Nicoară Timiș, Baia Mare, 1979. I. Cadrul natural; II. Istoricul comunei; III. Populația; IV. Aspecte etnografice; V. Situația economică; VI. Administrația, justiția și manifestări politice; VII. Aspecte cultural-educative; VIII. Manifestări spirituale (Datini și obiceiuri străbune, Obiceiuri tradiționale familiale, Obiceiuri de peste an, Dansuri, Folclor muzical, Graiul). Anexe. (Folclor literar. Poezia lirică - hori sau doine. Balade. Poezia obiceiurilor. Basme, legende, snoave. Proverbe, zicători, ghicitori. Jocuri de copii. Folclor muzical). În total 422de texte. Postfață de Mihai Dăncuș (p. 254-260): Inițial, Monografia comunei Bârsana a fost concepută după cerințele și în spiritul liniilor directoare ale Școlii Sociologice de la București. Lucrarea, în prima fază, a fost terminată în anul 1938 (...). După Eliberare, autorul restructurează lucrarea, o aduce la zi. În anul 1958, o prezintă la un concurs de monografii școlare..., fiind distinsă cu premiul II pe țară și propusă spre publicare. Prof. dr. doc. M. Pop o susține cu căldură: „Monografia prezentată de tovarășul Petre Lenghel-Izanu este o realizare remarcabilă și susțin cu toată căldura publicarea ei”. (p. 259)
■ Boiu Mare (2005) Zah, Gheorghe, Lenghel, Doina, Marian, Valerian, Boiu Mare, județul Maramureș, Legendă și adevăr (file de istorie), Editura Roprint, Cluj-Napoca, 2005, 385 p. I. File din istoria Maramureșului; II. Monografia și etnografia localității Boiu Mare (Cadrul geografic și istoric, Evoluția demografică, Școala în sat, Ocupații tradiționale, Meșteșugurile, Gospodăria țărănească, Locuința țărănească, Portul popular, Obiceiurile); III. Genealogia familiilor stabilite în sat. Glosar. Anexe (hărți, schițe, situații).
■ Borșa (2000) Mihali, Nicoară, Timiș, Nicoară, Cartea munților. Borșa, Schiță monografică, Editura Fundației Culturale Zestrea, Baia Mare, 2000, 394 p. I. Personalități despre Borșa; II. Așezare geografică; III. Trecutul istoric; IV. Personalități - viața culturală; V. Etnografie; VI. Ocupații; VII. Pădurile; VIII. Viața școlară; IX. Religia; X. Medicina; XI. Turismul și emigrația. Etnografiei și folclorului îi sunt dedicate 111 pagini: Casa și gospodăria, Industria casnică, Portul popular, Obiceiuri la naștere, Nume de botez, Poezia nunții, Înmormântarea ca spectacol, Sărbătorile de iarnă, Boboteaza, Obiceiuri de Paști, Obiceiuri de șezătoare, Sânzâienele, Hora la Prislop, Dansurile, Graiul, Toponime, Dealuri și văi, Legende și povești fantastice (8 texte).
■ Coltău (1994) Ghidul localității Coltău (Koltói Kalauz), Editată de Societatea Culturală Misztótfalusi Kis Miklós, Baia Mare, 1994, Caietele Emke, nr. 4, 45 p. Despre așezarea geografică. Date din trecutul localității Coltău - Cătălina (1405-1920), Momente importante din viața lui Teleki Șandor, Petöfi la noi, Amintiri din Coltău, Plimbare prin Coltău. Autori: Metz József, Oszóczki Kálmán, Sebõk Mihály, Soltz László, Varga Károly; 45 pagini + ilustrații alb-negru și harta regiunii.
■ Cuhea (2005) Țelman, Ion, Mariș-Dăncuș, Ioana, Faiciuc, Elisabeta, Cuhea în istoria și cultura Maramureșului, Editată de Muzeul Maramureșului, Sighetu Marmației, Asociațiunea pentru Cultura Populară Română din Maramureș, 2005, 364 p. + planșe color. Lucrarea apare în colecția Monografii sătești din Maramureș; coordonatorul seriei și redactor responsabil dr. Mihai Dăncuș. Istorie - Dumitru Andreica, Daniel Fargacs; Patrimoniu etnografic – Nicoleta Nemeș, Mirela Borz; Patrimoniu lingvistic - Elisabeta Faiciuc. I. Istorie, II. Patrimoniu etnografic (Despre așezare, Meșteșuguri artistice, Gospodărie, Arhitectură tradițională, Portul popular, Obiceiuri tradiționale, Alte fapte de cultură specifice satului, III. Patrimoniu lingvistic (Particularități ale graiului local, Texte dialectale de limbă veche). Glosar. Anexe (texte) - Folclorul obiceiurilor din ciclul familiei, Strigături și cântece la nuntă, Cântece și versuri după mort.
■ Culcea (2005) Radu, Vasile, Culcea (1405-2005), Editura Mega, Cluj-Napoca, 2005, 74 p. Din istoria țării Chioarului, Așezarea geografică a satului, Numele satului Culcea, Momente din istoria satului Culcea, Instituțiile satului, Ocupațiile tradiționale, Graiul local, Onomastica satului. (O lucrare modestă).
■ Cupșeni (1996) Bilț, Valeria, Literatura și obiceiurile vieții de familie din Maramureș, Editura Grai și Suflet - Cultura națională, București, 1996, 131 p. I. Cadrul istorico-geografic și etnografic al satului Cupșeni; II. Folclorul obiceiurilor vieții de familie (nașterea, nunta, înmormântarea); III. Anexe (Influențe folclorice reciproce între zonele etnografice Țara Lăpușului și Țara Chioarului). (Studii de mică întindere, chiar telegrafice, cu caracter etnografic, însoțite pe alocuri de texte poetice. Ponderea o cuprinde anexele: texte publicate de-a valma și un studiu comparativ (Lăpuș/Chioar). Titlul cărții e pompos. În realitate este o monografie subțire cu caracter etnografic a localității Cupșeni). La origine - lucrare de licență sub îndrumarea profesorului Nicolae Bot la Universitatea din Cluj-Napoca.
■ Curtuiușu Mare (2002) Selinc, Roxandra, Zah, Gheorghe, Tuns, Zamfira, Monografia satului Curtuiușu Mare, județul Maramureș, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2002, p. 356. I. Principalele aspecte ale istoriei poporului român și ale Transilvaniei; II. Monografia și etnografia satului Curtuiușu Mare (Cadrul geografic și istoric, Evoluția demografică, Biserica și școala, Ocupații tradiționale, Meșteșuguri, Gospodăria țărănească, Locuința, Postul, Obiceiuri); III. Genealogia familiilor stabilite în sat. Glosar. Anexe. (Aspectele etnografice sunt descrise sumar, expeditiv, fără a avea o valoare documentară deosebită).
■ Dragomirești (1998) Faiciuc-Dobozi, Elisabeta, Dragomirești, străveche vatră maramureșeană, Editura Dragoș Vodă, Cluj-Napoca, 1998, 414 p. În capitolul Viața tradițională - calendarul tradițional, meteorologia populară, gospodăriile țărănești, construcții obștești și populația, cât și graiul, ocupațiile, aspectele culturale, învățământ. Sunt cercetate obiceiurile de Crăciun, Anul Nou, Sângeorz, Paști, Ispas, Rusalii, Sânzâiene, Sfânta Maria Mare, Sânmedru etc. „În total, o monografie model”. (I. Datcu, Dicționar etnologic român, III, 2001). I. Cadrul natural; II. Cadrul istoric; III. Viața tradițională - Modul tradițional de organizare, Mentalitatea geografică populară; Calendarul tradițional și meteorologia populară. Gospodării țărănești, Construcțiile obștești, Populația, Medicină populară, Postul, Sistemul de denominație personală. Graiul, Ocupațiile, Aspecte culturale - Manifestări populare prilejuite de datele calendaristice; considerații asupra culturii populare (Arta populară locală, Folclorul); Muzica instrumentală. Folclor muzical; Tradiția populară religioasă. Anexe (Glosar dialectal, rezumat în limba franceză). Conține de asemenea, fotografii-document (cu caracter etnografic) desene, schițe, hărți, precum și genealogia voievozilor din secolul al XIV-lea). Capitolul Viața tradițională cuprinde 250 de pagini - o adevărată monografie etnofolclorică a localității Dragomirești. Conține numeroase texte folclorice. Glosarul dialectal este o bijuterie. (O monografie-model, scrisă după toate rigorile științifice de un specialist adevărat).
■ Durușa (2001) Zah, Gheorghe, Monografia satului Durușa, județul Maramureș, Editura Romsver, Cluj-Napoca, 2001, 179 p. Structura clasică. „Animat de dorința de a întocmi monografia pentru fiecare sat component al comunei Valea Chioarului, precum și dragostea și atașamentul față de acest sătuc, pe cale de dispariție, m-a determinat a scrie această carte,” afirmă autorul.
■ Fărcașa (2004) Prof. Ionele, Gheorghe, Iacob, Gheorghe, Covaciu, Lucica, Monografia comunei Fărcașa, f.e., 2004, 128 p. (format A4). I. Cadrul geografic; II. Evoluția istorică; III. Contribuții locale la marile evenimente istorice românești; IV. Populația; V. Învățământul; VI. Viața culturală și sportivă; VII. Dimensiuni etnografice și folclorice; VIII. Religia; IX. Realizările și perspectivele locale. Capitolul dedicat etnografiei și folclorului însumează 26 de pagini și cuprinde ciclurile vieții de familie, obiceiuri de peste an, respectiv organizarea satelor, arhitectura și portul - descrierile sunt curate, de bun simț, comparative (trecut-prezent) și sunt însoțite de fotografii.
■ Fericea (2002) Zah, Gheorghe, Burde, Ioan, Pîrvu, Ludovica, Monografia satului Fericea, județul Maramureș, Editura Romsver, Cluj-Napoca, 2002, 234 p. I. Scurt istoric al poporului român și al Transilvaniei; II. Monografia geografică și istorică a satului Fericea; III. Genealogia familiilor stabilite în sat. Anexe.
■ Ieud (1995) Vetișanu-Mocanu, Vasile, Cartea Ieudului, Editura Convex, Oradea, 1995, 228 p., (format A4). I. Îndemnuri către cunoașterea Ieudului (Toponimia locului, Dovezi arheologice, Onomastica ieudeană); II. Ieudul legendar și istoric (Documente tradiționale orale, Mărturii istorice scrise, Vremurile voievodale, Ieudul în evenimentele istorice naționale); III. Ieudul - vatră de civilizație și cultură (Tradiții de viață materială - Composesoratele, Așezări și gospodării, Casa ieudeană, Ocupațiile, Meșteșuguri, Portul, Tradiții de viață spirituală, Obiceiuri - la naștere, la nuntă, la înmormântare, de muncă și obiceiuri calendaristice, pastorale, Strânsul nepoatelor, Obiceiul colindatului); IV. Oamenii Ieudului; V. Cărturari români și străini despre Ieud; VI. Întâmplări (neobișnuite) la Ieud; VII. Anii suferinței 1940-1944; VIII. Ieudul după al Doilea Război Mondial; IX. Codicele de la Ieud. Anexe (11 texte folclorice, răspunsuri la unele întrebări din Chestionarul istoric a domnului Densusianu, București, 1893, culese din gura bătrânilor necărturari din Ieudul Marmației de Petre D. Bilțiu, învățător - fragment. (O lucrare bună, valoroasă și consistentă; poate un pic prea concisă).
■ Lăpușul românesc (1997) Pașca, Vasile Viorel, Lăpușul românesc (1231-1848). Monografie. Editura Mica Doris, Târgu Mureș, 1997, 130 p. Prefață de Vasile Latiș. O lucrare cu caracter pur istoric despre o localitate lăpușeană (Lăpușul în izvoare istorice, Urme preistorice, Maghiarii în Țara Lăpușului, Cetatea Cicea și Lăpușul, Iobăgia în Țara Lăpușului, Generația de la 1818, Anul 1848).
■ Merișor (1993) Merișor ’93, - 500 de ani de atestare documentară scrisă; 145 de ani de la revoluția de la 1848, Merișor, august 1993. Pliant de 16 p. alcătuit de Augustin Micu, cu ocazia sărbătorii Fiii Satului, 21-22 august 1993). Conține date monografice (cronologie).
■ Mesteacăn (1994) Col.(r) Zah, Gheorghe, Cartea satului Mesteacăn, f.e, 1994, 324 p. Monografia și etnografia satului Mesteacăn; I. Cadrul geografic și istoric; II. Ocupații tradiționale; III. Meșteșuguri; IV. Gospodării țărănești; V. Locuința țărănească; VI. Portul popular; VII. Obiceiurile (de iarnă, de primăvară, familiale, ocazionale); VIII. Manifestări etnografice contemporane. Glosar. Genealogia familiilor stabilite în sat. Anexe. Cartea a fost scrisă în anii de după Revoluție când exalta în Transilvania un spirit naționalist, fapt care, din păcate, se resimte în paginile lucrării. De altfel, în prefață, autorul afirmă: „Am considerat, de asemenea, necesar ca lucrarea să aibă ca scop și informarea cititorului despre unele curente revizioniste, antiromânești, adresate în special Transilvaniei și încercărilor de-a lungul anilor de a maghiariza populația transilvană și cea a locuitorilor din satul Mesteacăn.” (Categoria monografiilor diletante).
■ Moisei (2000) Coman, Gheorghe, Moisei, străveche vatră românească, Editura Limes, Cluj, 2000, 226 p. Istoricul comunei Moisei (prima mențiune documentară, vechimea și originea), Cadrul natural, Clima, Populația, Situația economică, Dotări social-culturale, Învățământ și cultură, Unități pentru ocrotirea sănătății, Monumente istorice, Instituții de cultură, Lucrări de echipare edilitară, Monumente ale naturii, Nivelul de viață al locuitorilor. Un capitol distinct Datini, obiceiuri și folclor (50 p.) - descriere etnografică sumară. Anexă (texte folclorice), Glosar. „O monografie de ansamblu a Maramureșului nu poate fi concepută fără a fi întocmite, în prealabil, monografii sociologice și folclorice ale satelor maramureșene”, afirmă autorul în Argument. „Modestă, fără pretenția că ar fi o monografie completă...”. (Se simte un vag stil marxist).
■ Moisei (2004) Coman, Gheorghe, Moisei - vatră românească, ediția a II-a, revăzută și adăugită. Cu un cuvânt înainte de Mircea Petean, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2004, 234 p.
■ ˡ ˡ ˡ Pângărați ˡ ˡ ˡ (2011), Mihail Apăvăloaie, Constantin Ardeleanu, Ioan Milea, Teofil Lefter - "Pângărați - Studiu monografic", Editura Crigarux, Piatra-Neamț, cu un cuvânt înainte al prof.univ.dr. Constantin Grasu de la Univ."Al.I.Cuza" Iași. Studiul monografic amplu cuprinde 8 capitole, după cum urmează : Introducere, Cadrul natural, Aspecte istorice, Cadrul uman și economic, Învățământ, cultură, cercetare, tradiții, Viața spirituală creștină, Activități publice și Fii ai satului.
■ Prislop (2004) Col.(r) Zah, Gheorghe, Monografia satului Prislop, județul Maramureș, Editura Roprint, Cluj-Napoca, 2004, 345 p.
■ Rohia (1994) Birdaș, Emilian, Satul și mănăstirea Rohia din Țara Lăpușului, județul Maramureș. Studiu monografic, Editura Diacon Coresi, 1994; 266 p.; Emilian Birdaș, fost episcop de Alba Iulia (1975-1990), episcopul Caransebeșului, membru de onoare al Academiei Române. Țara Lăpușului, Cadrul geografic, Rohia, aspecte etimologice, Din trecutul satului Rohia, Aspecte demografice și edilitare, Din viața economică a satului, Viața bisericească a Rohiei, Școala și învățământul, Graiul și portul, Coordonate etnografice, Mănăstirea Sfânta Ana - Rohia, Spiritualitatea Rohiei. (Deși are o puternică tentă ecleziastică, lucrarea este bine documentată și bine scrisă; chiar dacă aspectele etnografice sunt descrise sumar, interesant e capitolul despre grai și despre spiritualitatea Rohiei, respectiv textele folclorice).
■ Mai există: Gherman, Corneliu, Materiale pentru Monografia satului Rohia, (Manuscris. Lucrarea se află la parohia ortodoxă din satul Rohia).
■ Rona de Jos (2005) (Pr. prof. dr.) Bota, Ioan M., Rona de Jos - Maramureș. Prezentare monografică, Editura Viața Creștină, 2005, Cluj-Napoca, 254 p. Istoricul Ronei de Jos, Așezarea geografică, Starea economică, Populația, Viața politico-administrativă, Biserica, Învățământul, Activități cultural-artistice, Creația artistică populară, Cimitirele, Eroii satului morți în război, Glosar lexical. Capitolul Creația artei populare (p. 119-199) conține: Obiceiuri legate de căsătorie, Petrecania, Botejunea, Hora, Colinde, Balade, Alte creații populare, Legende, Descântece, Cimilituri, în total o colecție de 137 de texte (poezie populară, legende și basme) - se menționează numele informatorului, vârsta și uneori anul culegerii.
■ Rozavlea (2002) Caia, Gheorghe, Caia, Daniela, Rozavlea din Țara Maramureșului, Editura Dacia, Cluj, 2002, 146 p. Caracteristici fizico-geografici, Istoricul locului (etimologie, legenda localității), Populația (toponimie, particularitățile graiului local), Organizarea politico-administrativă, Viața spirituală (cultura, etnografia și folclorul, învățământul, activități culturale, viața religioasă). Oamenii de seamă ai localității, Satul în viziunea contemporanilor. Capitolului „Etnografie și folclor” i se dedică 48 de pagini și cuprinde referiri despre gospodăriile țărănești, portul popular, obiceiuri de peste an, obiceiuri tradiționale familiale, literatură populară. Lucrarea apare în cadrul programului cultural Monografii ale localităților din Maramureș, inițiat de Biblioteca Județeană Petre Dulfu Baia Mare în anul 2001. „Împreună cu doamna Laura Temian, am gândit un program cultural complex care să aibă ca finalitate editarea monografiilor localităților din județul Maramureș (...). Așadar, bibliotecarii comunali din Maramureș au pornit în anul 2001 această nobilă misiune. Primul care a reușit să finalizeze cercetarea este bibliotecarul din Rozavlea”. (Teodor Ardelean, în cuvânt înainte). I. Cadrul natural; II. Istoricul comunei și al bisericii; III. Populația; IV. Dezvoltarea economică a comunei și ocupațiile populației; V. Tradiție și modernism în Săcel (Portul, Arhitectura și ornamentarea caselor); VI. Obiceiuri și folclor (p. 177-234) - Ciclul vieții, Obiceiuri de peste an, Obiceiuri tradiționale, credințe și folclor legate de ocupațiile săcelenilor, Cântece din folclorul săcelean (16 texte) - unele de o calitate îndoielnică.
■ Săcel (2000) Grad, Elena, Săcel, vatră de istorie și civilizație maramureșeană, Editura Societatea Culturală Pro Maramureș Dragoș Vodă, Cluj-Napoca, 2000, 328 p.; Colecția Monographica nr. 5.; Cuvânt înainte de conf. dr. George Petrescu. Examinare culturală a civilizația comunei în parametrii lor tradiționali și moderni. Folclorul își păstrează formele sale tradiționale, pe care autoarea le reproduce la toate capitolele: căsătorie, naștere, moarte, sărbători de peste an. (I. Datcu, Dicționar etnologic român, III, 2001, p. 74-75).
■ Săpânța (1998) Pop, Gheorghe, Săpânța cea dreaptă ca bradul, f.e. f.a., Tipografia Moment, Baia Mare, (1998), 290 p. I. Repere geografice (Maramureșul, Săpânța); II. Date istorice; III. Gulagul comunist; IV. Atentat la mândria Săpânței și a Maramureșului voievodal (episodul Toader Ștețco); V. Cultura populară (Legenda comunei Săpânța, Oamenii și portul, Meșteșuguri populare, Poem liric poporan, Tradiții și legendă, Credințe și snoave, Ghicitori, Descântece, Strigături, Bocete, Cântece populare, Balade, Poezia de dragoste, alinare); VI. Cultura bisericească. Capitolul Cultura populară e destul de consistent (p. 152-252), dar majoritatea textelor folclorice sunt reproduse din Tache Papahagi, 1925.
■ Săliștea de Sus (2003) Înv. Chiș-Bloju, Simion V., Săliștea de Sus. Monografie. Editura Echim, Sighetu Marmației, 2003, 222 p. I. Coordonate geografice; II. Toponimia; III. Repere istorice; IV. Neamuri; V. Școala; VI. Momente ale dezvoltării culturii; VII. Biserici, culte, secte; VIII. Structura socială; IX. Agricultura; X. Viața politică; XI. Comerțul; XII. Rezistența împotriva ordinii de stat; XIII. Activități medico-sanitare; XIV. Activități sanitar-veterinare; XV. Aspecte etnografice (7 p.) - Așezare, gospodării, instalații țărănești, industrie casnică, portul popular; XVI. Datini și obiceiuri; XVII. Prăbușirea tradiției; XVIII. Intelectualii - fii ai comunei; XIX. Prestări servicii; XX. Primejdii și suferințe; XXI. Pagini de folclor (1 p.); XXII. Modernizarea comunei. Anexe. O carte cu un sumar bogat, dar informații îndoielnice, relatare subiectivă a evenimentelor. Limbaj de lemn și îndoctrinare ideologică (de pildă la capitolul Partide politice, PCR-ului i se alocă 12 pagini în timp ce celorlalte partide nu li se alocă decât 1-2 pagini). „Nu am pretenția de a fi scris o monografie completă, fără greșeli. Nu am pretenția nici că am respectat cerințele istoriografiei moderne. Nu mă deranjează nici invidia cumplită a unora sau indiferența altora, nici faptul că unii o contestă...” (O carte în cel mai pur stil diletantist).
■ Seini (2003) (Preot) Pop, Gheorghe și (prof.) Pop, Tomel, Cartea cetății Zinir, Monografia orașului Seini, Editura Enesis, Baia Mare, 2003, 446 p. Cetate de margine de lume, Așezare geografică, climă, floră, faună, Toponimie, Istoria Seiniului, Mărturii arheologice, Istoria Parohiei Ortodoxe Seini, Școala confesională, Personalități de ieri și de azi ale Seiniului, Biserica Unită cu Roma din Seini, Viața bisericească a cultului catolic și reformat, Scurt istoric al localității Săbișa și Viile Apei, Probleme de etnografie și folclor românesc în Seini (Portul, Produse ale artei populare, Datini, obiceiuri). Glosar.
■ Seini (2004) Mădăian, Mircea Ovidiu, Seini. Așezare la răscruce de drumuri. Monografie. Editura Enesis, Baia Mare, 2004, 193 p. Așezare geografică, Scurt istoric, Relieful, Clima, Vegetația, Fauna, Religia, Organizații administrative, Economia, Cultura plantelor, Industria, Transportul, Exportul, Turismul, Conservarea naturii. (Nu conține elemente de cultură populară). (Lucrarea a fost redactată în 1974, dar n-a fost posibilă publicarea ei. „Fatalmente, monografia poartă pecetea anilor când a fost elaborată.”)
■ Suciu de Sus (1997) Pop, Nelu, Suciu de Sus - vatră românească milenară, Editura Proema, Baia Mare, 1997; 168 p.; Istorie (de la epoca străveche la epoca modernă; Pintea Viteazul - faptele și vitejia sa în satele Țării Lăpușului; Suciu de Sus în timpul Unirii din 1 Decembrie 1918; în timpul dictatului de la Viena; în perioada comunistă etc.); Învățământul, cultural și instituțiile bancare; Elemente de etnografie, folclor; populația satului de-a lungul timpului; Câteva date demografice.
■ Șieu (2000) Bota-Vlad, Năstaca, Șieul Maramureșului, legendar, istoric și tradițional, Editura Solstițiu, Satu Mare, 2000, 220 p. Monografia acordă un spațiu extins tradițiilor de viață materială, obiceiuri legate de momentele importante din viața omului și cele legate de sărbătorile de peste an, creației populare și tradițiilor religioase. (v. I. Datcu, Dicționar etnologic românesc, III, 2001, p. 28).
■ Șișești (1998) Băințan, Valentin, Șișeștii părintelui dr. Vasile Lucaciu, Editura Cybela, Baia Mare, 1998, 411 p. O carte de exaltare patriotică, ușor naționalistă. Cartea este un pretext de excurs istoric, subiectiv prin excelență. Conține prea puține elemente referitoare la istoria și cultura localității Șișești (vezi capitolele Monumente din trecuta și prezenta istorie a Șișeștilor, Despre tradiția locului, Din superstițiile satelor de pe Fisculaș, Momente din istoricul învățământului zonal, Corul șișeștenilor), spații mult mai generoase sunt oferite personalității lui Vasile Lucaciu.
■ Șișești (2003) Șișești - vatră străbună, Asociația Renașterea Șișeșteană (Colectiv de redacție: Gavril Babiciu - președintele Asociației Renașterea Șișeșteană, Lucia Pop - șef secție Istorie, Muzeul Județean; Gabriela Maria Liahovici - membră a Asociației). Lucrările primului simpozion, 17 august 2002. Editată de Biblioteca Județeană Petre Dulfu, Baia Mare, 2003, 212 p. Volumul însumează studiile și comunicările științifice susținute în cadrul simpozionului Șișești - vatră străbună - 17 august 2002. Comunicările compun o schiță monografică a localității Șișești: Descoperiri arheologice și numismatice în zona Șișești, Câteva aspecte inedite privind Șișeștii și familia Lucaciu, Monumente din Șișești, Manuscrisele de la Șișești, Date geologice și morfologice, Biserica de lemn din Șurdești etc.
■ Tăuții Măgherăuș (1993) Ghidul localității Tăuții Măgherăuș (Misztótfalusi Kalauzț, Editată de Asociația Culturală Kis Miklos, Baia Mare, 1993, 37 p. + fotografii alb-negru, Caietele Emke, nr. 3. Autori Metz József, Molnár József (Magyrlapád), Molnár József (München), Oszóczki Kálmán, Romok József, Soltz László.
■ Tohat (1998) Sălăjan, Iulian, Fecondo - Tohat, Străveche vatră de sub Codru maramureșean, Editura Dragoș Vodă, Cluj-Napoca, 1998, 143 p. Istoric, Etnografie (gospodăria și casa), Ocupațiile, Obiceiuri și credințe populare, Obiceiuri legate de ciclul vieții, Biserica, școala și viața cultural-artistică.
■ Tohat (2000) Sălăjan, Iulian, Tohat - străveche vatră românească de sub Codru, Editura Societății Culturale Pro Maramureș Dragoș Vodă, Cluj-Napoca, 2000, ediția a II-a adăugită, colecția Monographica nr. 4, 364 p. Cadru fizico-geografic, Scurt istoric, Evoluția demografică, Biserica, Învățământul, Viața culturală, Viața economică, Oameni de seamă ai Tohatului, Etnografie (Datini legate de muncile agricole, Obiceiuri legate de ciclul vieții), Anexe.
■ Vadu Izei (2002) Borlean, Ioan, Vadu Izei și Maramureșului. În țara satelor românești, Editată de Fundația OVR „Agro-Tur-Art”, Vadu Izei, 2002. Mai degrabă un ghid (turistic) decât o monografie. De remarcat concepția grafică și ilustrațiile. Cadrul geografic al Maramureșului, Principalele aspecte istorice ale zonei, Arhitectura populară a zonei, Meșteșuguri populare, Muzica populară din Maramureș, Obiceiuri calendaristice, Obiceiuri familiale, Mitologia locală, Personalități din Vadu Izei, Nume din Vadu Izei, Localități de interes turistic în zonă. (O lucrare concisă, bine scrisă, dar fără pretenții. Fotografiile sunt excepționale - caracter etnografic).
■ Valea Chioarului (2001) Col.(r) Zah, Gheorghe, Monografia satului Valea Chioarului, județul Maramureș, Editura Romsver, Cluj-Napoca, 2001, 350 p. Cadrul geografic și istoric, Evoluția demografică, Biserica și școala, Ocupații tradiționale, Meșteșuguri, Gospodării țărănești, Locuința țărănească, Portul popular, Obiceiuri, Genealogia familiilor stabilite în sat. Anexe (hărți și situații).
■ Valea Stejarului (2005) Hotea, Ioan, Valea Stejarului. Studiu monografic și de geografie umană, Editura Echim, Sighetu Marmației, 2005, 104 p. I. Cadrul natural; II. Repere istorice; III. Populația; IV. Aspecte privind populația; V. Economia (Agricultura și Meșteșugurile), VI. Învățământul și sănătatea; VII. Aspecte etnografice (20 p.) - arhitectură, portul popular, graiul, antroponime, porecle, toponime. Ilustrații.
■ Văleni (2002) Godja-Ou, Ioan, Cuvinte despre satul meu - Văleni, Maramureș, Muzeul Maramureșului, Asociațiunea pentru Cultura Poporului Român din Maramureș, Sighetu Marmației, ș2002ț, 301 p. + VI planșe color. Lucrare îngrijită și cuvânt înainte de dr. Mihai Dăncuș. În colecția Monografii sătești din Maramureș (coordonatorul seriei Mihai Dăncuș). Cadrul natural, Istoricul satului, Populația, Participarea vălenarilor la diferite evenimente istorice, Documente istorice de atestare, Biserica, Situația economică, Aspecte etnografice, Manifestări spirituale, Herdetișurile, Producțiuni folclorice, Legende și povestiri. „Deschidem cu această carte seria de monografii ale satelor Maramureșului pe care ne-am propus să le publicăm. Încercăm în acest fel să valorificăm sub forma cuvântului tipărit multitudinea de lucrări elaborate de-a lungul anilor din ultima jumătate de secol și care au stat prin sertarele autorilor neputându-și-le tipări...” „Vom tipări, astfel, «teze de licență», «lucrări de grad didactic», «teze de doctorat», dar și lucrări de genul celor cu care începem seria și care este rodul unei munci de mulți ani...” „Am constatat că majoritatea lucrărilor monografice ale satelor noastre, indiferent de dominanta pe care o au, în funcție de specialitatea autorului, conțin o mare cantitate de informații de istorie orală și cu preponderență folclor... O altă bogăție imensă a acestor lucrări este multitudinea de toponime și antroponime, de cuvinte dialectale, care mai sunt în uz, dar și unele dispărute demult din limbajul curent.” (Mihai Dăncuș).
■ Vărai (2002) Zah, Gheorghe, Monografia satului Vărai, județul Maramureș, Editura Romsver, Cluj-Napoca, 2002, 277 p.
■ Vișeu de Sus (2001) Între râuri. Ghid turistic și monografic despre Vișeu de Sus, Editura Fundația Culturală Zestrea, 2001, 123 p. Editată de Fundația Pro Vișeu - Centrul de Promovare a Turismului. Monografie scrisă de Nicoară Mihali. Legendele, Denumirea localității, Evoluția populației, Viața religioasă, Pagini de istorie, Viața școlară, Etnografie, Ocupațiile, Viața culturală, Personalități, Turism.

■ Alte monografii

• Radu, Vasile, Satele Chioarului: 1405-2005, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2005.
  
• Radu, Vasile, Săcălășeni: 1405-2005, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2005.
  
• Leordean, Alexandru, Leordina.
  
• Nechita, Ioan, Oarța de Jos.
  
• Tepei, Mihai, Monografia comunei Budești.
  
• Dulfu, Gheorghe, Monografia satului Sălsig, (1975). Manuscris aflat în posesia familiei autorului.
  

■ Monografii / Lucrări de diplomă

• Bufan, Niculina, Monografia generală a satului Văleni, județul Maramureș. (Lucrare de diplomă). Conducător științific Dumitru Pop, Cluj-Napoca, 1969, 135 p.
  
• Miholca, Liviu, Monografia istorică a localității Târgu Lăpuș până la 1918. (Manuscris. Lucrare pentru obținerea gradului didactic I, aflată în posesia familiei).
  
• Penzes, Marta, Monografia generală a comunei Sarasău. (Lucrare de diplomă). Conducător științific Ion Șeuleanu, Cluj-Napoca, 1974, 136 p.
  
• Vancea, Ioan, Schiță monografică a satului Nănești, raionul Sighet, regiunea Maramureș. (Lucrare de diplomă). Conducător științific Dumitru Pop, Cluj-Napoca, 1963, XXVIII + 101 p.
  

■ Monografii zonale

• Butian, Floare, Țara Lăpușului, Editura Galaxia Gutenberg, Târgu Lăpuș, 2004, 294 p + XXXII (ilustrații). Cuvânt înainte de prof. Vasile Latiș, prefață de dr. Aurel Vaida. I. Coordonate geografice; II. Coordonate istorice; III. Populația Țării Lăpușului; IV. Organizarea politico-administrativ (Orașul Târgu Lăpuș, Satele aparținătoare orașului Târgu Lăpuș, Comunele Țării Lăpușului), V. Activitatea economică (Industria țărănească, Ocupații și meșteșuguri populare...); VI. Viața spirituală; VII. Elemente specifice de etnografie, 43 p. (Agricultura, Creșterea animalelor, Gospodăria țărănească, Arhitectura bisericilor, Portul popular, Obiceiuri din ciclul vieții, Obiceiuri din cursul anului, Obiceiuri de iarnă, Obiceiuri de primăvară, Obiceiuri de toamnă, Descântece și leacuri băbești); VIII. Particularități de grai și folclor. Cântece populare și alte texte (13 p.); IX. Oameni de seamă ai zonei; X. Țara Lăpușului în viziunea contemporanilor.
  
• Cristea, George, Dăncuș, Mihai, Maramureș - un muzeu viu în centrul Europei, Editura Fundației Culturale Române, București, 2000, 237 p. I. Cadrul geografic; II. Cadrul istoric (Elemente de istorie a Maramureșului, Scurt istoric al Bisericilor din Maramureș); III. Cadrul etnografic (Așezări, date statistice, ocupațiile tradiționale, meșteșuguri țărănești, instalații tehnice țărănești, casa și gospodăria țărănească, portul popular, obiceiurile); IV. Monumente de arhitectură (Bisericile și porțile maramureșene, Decorul și simbolistica lui). Partea a II-a: Localitățile de pe văile râurilor din Maramureș + fotografii cu caracter etnografic; lucrare cu caracter monografic.
  
• Dăncuș, Mihai, Zona etnografică Maramureș, Editura Sport-Turism, seria Zone etnografice, București, 1986. Cuvânt înainte de prof. Dumitru Pop. Ocupații tradiționale, Meșteșuguri țărănești, Locuința țărănească, Portul popular, Obiceiurile + ilustrații.
  
• Maramureș. Monografie, Editura Sport-Turism, seria Județele Patriei, București, 1980, 330 p.; Colectiv de coordonare: Ioan Retegan, Octavian Bandula, Mihai Grigorescu, Mihai Husian, Ioan Nădișan. Cadrul natural (Relief, Climă, Hidrografie, Soluri, Floră și faună, Rezervații naturale), Istorie, Economie, Populație, Sistematizarea teritoriului și dezvoltarea localității urbane și rurale, Ocrotirea sănătății, Învățământul, Știința, Viața social-politică, Activitatea cultural-artistică (Creația populară, Obiceiuri, tradiții, Arta plastică, Viața literară), Turism, Mișcarea sportivă.
  
• Posea, Grigore, Țara Lăpușului, Editura Științifică, București, 1962.
  
• Rus, Dumitru, Bolț, Rozica, Țara Lăpușului, Editura Corvin, Deva, 2000.
  
• Stoica, Georgeta, Pop, Mihai, Zona etnografică Lăpuș, Editura Sport-Turism, seria Zone etnografice, București, 1984. Ocupații tradiționale, Meșteșuguri țărănești, Locuința țărănească, Portul popular, Obiceiurile + ilustrații.
  
• Șainelic, Maria, Șainelic. Sabin, Zona etnografică Chioar, Editura Sport-Turism, seria Zone etnografice, București, 1986. Cuvânt înainte de Tancred Bănățeanu. Ocupații tradiționale. Meșteșuguri țărănești, Instalații tehnice țărănești, Portul popular, Obiceiurile (Ciclul vieții, Obiceiuri calendaristice, Aspecte zonale de folclor autentic), Manifestări etno-folclorice. Planșe cu fotografii din zonă.