Lui I. Gr. Periețeanu

 

I

Prietenul meu Ionel Gr. Periețeanu, o glorie a baroului, epigramist, poet și literat distins, a vrut să publice o plachetă elegantă de sonete: opt portrete de animale. I-am atras atenția că titlul ar fi nepotrivit, portretul evocând ideea chipului omenesc. Dar el persistând, cu toată dragostea veche ce-i port, i-am făcut gluma aceasta, la care veți vedea că a răspuns ime diat cum nu se poate mai spiritual

Volumu-n fond nu-i tocmai rău:
Tiparul, stilul și hârtia;
Dar nu-ți pricepem modestia
De-a fi omis... portretul tău!

II

Iată și spiritualul răspuns al prietenului Periețeanu:

Spre a-ți satisface ironia,
Voi completa menajeria;
Și tu, ce-mpungi pe neștiute,
Vei figura printre cornute.

Eu am ripostat

Răspunzi, în versuri potcovite,
Că-mi cedezi locul printre vite;
Mai fericit sunt să-l primesc
Decât, biped, să te citesc.

III

Și apoi am continuat

Nu-ți completa menajeria!
De versuri de-astea sunt sătul
Și când ți-ai scris biografia
În opt capitole-i destul!