Legea nr.59 din 1974 privind sistematizarea teritoriului şi localităţilor urbane şi rurale

De la Wikisource

LEGE Nr. 58 Emitor: MAREA ADUNARE NATIONALA Dată act: 01/11/1974 Publicaţie: Buletinul Oficial Nr. 135 Data apariţiei: 01/11/1974 privind sistematizarea teritoriului şi localităţilor urbane şi rurale

Sistematizarea teritoriului ţării şi a localităţilor se înfăptuieşte pe baza politicii Partidului Comunist Român de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, contribuind la creşterea necontenită a bunăstării materiale şi spirituale a tuturor oamenilor muncii şi la organizarea pe baze ştiinţifice, în mod raţional şi armonios, a cadrului în care trăiesc şi muncesc cetăţenii patriei noastre.

Congresul al X- lea al Partidului Comunist Român şi Conferinţa Naţională din anul 1972 au stabilit obiectivele şi direcţiile principale ale sistematizării teritoriului şi localităţilor, menite să asigure organizarea armonioasă a teritoriului ţării, a tuturor unităţilor administrativ- teritoriale, să contribuie la repartizarea raţională şi echilibrată a forţelor de producţie, îmbinînd organic criteriile de eficienţă economică cu cele de ordin social, să asigure organizarea şi amenajarea pe bază de plan a oraşelor şi satelor, în concordanţă cu progresul economic şi social general, restrîngerea perimetrului construibil al localităţilor la strictul necesar şi folosirea optimă a teritoriului acestora, transformarea unor localităţi rurale care au perspective de dezvoltare în centre economice şi sociale cu caracter urban, ridicarea întregii activităţi economice, sociale şi culturale a satelor şi apropierea treptată a condiţiilor de viaţă din sate de cele din oraşe.

În vederea îndeplinirii directivelor şi sarcinilor referitoare la sistematizarea teritoriului şi localităţilor ţării este necesară legiferarea unitară a întregului complex de activităţi din acest domeniu, la realizarea cărora sînt chemate să-şi aducă contribuţia organele şi organizaţiile de stat şi obşteşti, precum şi toţi cetăţenii.

În acest scop,

Marea Adunare Naţională a Republicii Socialiste România adoptă prezenta lege.

Capitolul 1

DISPOZIŢII GENERALE PRIVIND SISTEMATIZAREA TERITORIULUI ŞI A LOCALITĂŢILOR

Articolul 1

Sistematizarea are drept scop organizarea judicioasă a teritoriului ţării, judeţelor şi comunelor, a localităţilor urbane şi rurale, zonarea funcţională privind modul de folosinţă a terenului, stabilirea regimului de înălţime, a densităţii construcţiilor, precum şi a densităţii locuitorilor, a spaţiilor plantate şi de agrement, echiparea cu dotări social- culturale, cu lucrări tehnico- edilitare şi căi de comunicaţie şi transport, păstrarea şi îmbunătăţirea mediului înconjurător, punerea în valoare a monumemntelor istorice şi de artă şi a locurilor istorice, creşterea eficienţei economice şi sociale a investiţiilor şi îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de muncă, de locuit şi odihnă pentru întreaga populaţie.

Prin sistematizare trebuie să se asigure restrîngerea perimetrelor construibile ale localităţilor la strictul necesar şi folosirea optimă a pamîntului, care reprezintă o importantă avuţie naţională.

Sistematizarea teritoriului şi a localităţilor se desfăşoară în concordanţă cu prognozele şi pe baza prevederilor planului naţional unic de dezvoltare economico- socială a ţării şi contribuie la dezvoltarea armonioasă a întregului teritoriu, la valorificarea superioară a resurselor materiale şi umane, la repartizarea raţională şi echilibrată a forţelor de producţie, urmărind îmbinarea organică a criteriilor de eficienţă economică cu cele de ordin social.

Articolul 2

Prin sistematizare se va asigura dezvoltarea oraşelor şi comunelor - unităţi teritorial-administrative de bază ale societăţii noastre socialiste - în cadrul unui program naţional de ansamblu, ţinînd seama de întreaga reţea de localităţi urbane şi rurale, de influenţele reciproce dintre acestea, corelarea dezvoltării oraşelor şi satelor cu zonele în care se află şi adîncirea cooperării între localităţi. O atenţie deosebită se va acorda localităţilor rurale, În scopul ridicării treptate a nivelului de viaţă din aceste localităţi, apropiindu- l de cel din mediul urban.

De asemenea, se va asigura dezvoltarea într- o concepţie unitară a reţelei de căi de comunicaţie, transport şi energetice, asigurînd legarea centrelor de productie şi desfacere, bazele de materii prime, cu întreaga reţea de localităţi, protejarea împotriva inundaţiilor, a alunecărilor de teren, combaterea eroziunii solului, precum şi realizarea de dotări social- culturale şi tehnico- edilitare care să servească, în comun, mai multe localităţi.

Articolul 3

Prin sistematizare trebuie să se asigure apărarea şi buna gospodărire a fondului funciar, fiind interzisă micşorarea suprafeţei agricole, urmărindu- se restrîngerea la minimum a suprafeţelor construibile, simplificarea şi raţionalizarea reţelei de drumuri comunale şi de cîmp, gruparea şi amplasarea liniilor de telecomunicaţii şi a celor de transport şi distribuire a energiei electrice de- a lungul şi în imediata apropiere a căilor de comunicaţie, a digurilor şi canalelor de irigaţii şi desecări. Terenurile ocupate de construcţii, drumuri, canale, diguri şi reţele electrice şi de telecomunicaţii, care se eliberează prin lucrările de sistematizare, vor fi redate producţiei agricole de către deţinători. Comitetele executive ale consiliilor populare controlează şi răspund de redarea terenurilor în producţia agricolă la termenele stabilite.

Pentru localităţile urbane şi rurale se vor stabili perimetre construibile, care se aprobă prin lege. În cadrul perimetrelor construibile vor fi cuprinse suprafeţele de teren necesare pentru construcţii de locuinţe, clădiri social- culturale, obiective industriale, construcţii agrozootehnice, străzi, spaţii verzi şi de odihnă, precum şi alte construcţii şi amenajări tehnico- edilitare necesare asigurării funcţiunilor economice şi sociale ale localităţilor.

Pentru amplasarea construcţiilor industriale, agrozootehnice şi social- culturale se va urmări utilizarea terenurilor degradate sau improprii agriculturii, iar în cazul în care nu există astfel de terenuri şi contrucţiile se amplasează pe terenuri aflate în producţia agricolă, se vor stabili totodată suprafeţele de teren echivalente ce se vor reda agriculturii, potrivit legii.

Pentru utilizarea terenurilor degradate se vor lua din timp măsurile necesare pregătirii lor în vederea realizării construcţiilor.

Construcţiile de orice fel se amplasează în perimetrul construibil, cu respectarea prevederilor schiţei de sistematizare.

Amplasarea obiectivelor de investiţii şi de producţie în afara perimetrului construibil, stabilit prin lege, se poate face numai în cazuri excepţionale, pe baza aprobării prealabile prin decret prezidenţial.

Se interzice executarea de lucrări de reţele de distribuţie a energiei electrice, de alimentare cu apă, canalizare, străzi şi alte dotări tehnico- edilitare pentru construcţii situate în afara perimetrelor construibile.

Articolul 4

Schiţele de sistematizare a municipiilor, oraşelor şi satelor, ca instrument de bază în desfăşurarea activităţii de sistematizare, se întocmesc şi se reactualizează de către comitetele executive ale consiliilor populare corelat cu studiile de prognoză şi în funcţie de prevederile din planurile cincinale de dezvoltare economico- socială a ţării şi după aprobare sînt obligatorii pentru organizaţiile socialiste, celelalte persoane juridice, precum şi pentru cetăţeni. Stabilirea amplasamentelor concrete ale construcţiilor şi instalaţiilor se face pe baza detaliilor de sistematizare şi studiilor de amplasament, cu respectarea prevederilor din schiţele de sistematizare.

Articolul 5

Consiliile populare vor asigura participarea locuitorilor la elaborarea, definitivarea şi aplicarea în viaţă a schiţelor de sistematizare a localităţilor. În acest scop cetăţenii vor fi informaţi permanent asupra principalelor probleme şi acţiuni de sistematizare.

Schiţele de sistematizare a comunelor şi satelor componente întocmite conform prevederilor prezentei legi vor fi dezbătute cu cetăţenii şi supuse votului deschis al acestora, în fiecare sat în parte, hotărîrile luîndu-se cu majoritatea voturilor însumate pe întreaga comună, consemnîndu- se numărul de voturi exprimate pentru şi contra.

Schiţele de sistematizare se supun aprobării organelor competente după introducerea sugestiilor şi propunerilor cetăţenilor, iar în continuare se va desfăşura o largă acţiune de popularizare a prevederilor schiţelor de sistematizare, în vederea antrenării maselor de cetăţeni la aplicarea lor în viaţă.

Capitolul 2

SISTEMATIZAREA LOCALITĂŢILOR URBANE

Articolul 6

Sistematizarea localităţilor urbane trebuie să asigure dezvoltarea lor armonioasă în strînsă corelare cu teritoriul înconjurător şi cu reţeaua generală de localităţi, restrîngerea suprafeţelor construibile şi utilizarea cît mai completă a terenurilor din perimetrul construibil al municipiilor şi oraşelor, prevăzînd regimul de înălţime şi densitatea construcţiilor, precum şi stabilirea zonelor funcţionale referitoare la amplasarea raţională a unităţilor economice, a construcţiilor de locuinţe şi social- culturale, a spaţiilor plantate şi de agrement, echiparea tehnicoedilitară, îmbunătăţirea circulaţiei şi transportului în comun.

Articolul 7

Amplasarea obiectivelor economice şi a altor obiective se stabileşte pe bază de studii de amplasament, în cadrul perimetrelor construibile, cu respectarea prevederilor schiţelor şi detaliilor de sistematizare, precum şi a normelor specifice privind amplasarea acestor obiective, asigurînd protecţia mediului înconjurător. La amplasarea obiectivelor se va asigura folosirea cît mai bună a terenurilor, respectîndu-se cu stricteţe normele de ocupare a terenului stabilite pentru fiecare gen de construcţie.

Propunerile de amplasare a obiectivelor se elaborează de către titularii investiţiilor împreună cu comitetele executive ale consiliilor populare şi se supun aprobării, potrivit normelor legale.

Articolul 8

Construcţiile de locuinţe se vor amplasa pe baza detaliilor de sistematizare sau studiilor de amplasament, cu respectarea prevederilor din schiţele de sistematizare.

Suprafaţa de teren ce se atribuie pentru construcţii de locuinţe în localităţile urbane va fi cea stabilită potrivit prevederilor Legii nr. 4/1973 privind dezvoltarea construcţiei de locuinţe, vînzarea locuinţelor din fondul de stat către populaţie şi construirea de case de odihnă proprietate personală.

De regulă, în localităţile urbane, regimul de înălţime al clădirilor noi de locuit va fi de 5 niveluri şi nu mai puţin de 2 niveluri. Se pot prevedea şi zone de locuit cu un regim de înălţime mai mare sau mai mic, în cazuri justificate, în funcţie de mărimea şi profilul economic şi social al oraşului, natura terenurilor de fundare şi gradul de seismicitate, precum şi relieful terenului.

În noile ansambluri de locuinţe, în funcţie de regimul mediu de înălţime al clădirilor se vor asigura cel puţin următoarele suprafeţe locuibile la hectar: pînă la 3 niveluri, 4.000 mp; între 3 şi 5 niveluri, de la 4.500 mp pînă la 7.000 mp; între 5 şi 9 niveluri, de la 7.000 mp pînă la 10.000 mp, iar peste 9 niveluri se va urmări să se realizeze circa 12.000 mp suprafaţa locuibilă la hectar.

În cazul unor ansambluri situate pe terenuri slabe, accidentate, cu denivelări mari, pe care nu este economic a se realiza blocuri de locuinţe cu mai mult de 3 niveluri, se va asigura o densitate minimă de 3.800 mp suprafaţă locuibilă la hectar.

Teritoriul care se ia în calculul densităţii ansamblurilor cuprinde suprafaţa ocupată la sol de clădirile de locuit, terenul dintre acestea, precum şi aleile şi străzile interioare de acces la clădiri.

Regimul de înălţime şi densitatea construcţiilor pentru fiecare localitate se stabilesc prin schiţele şi detaliile de sistematizare şi se aprobă odată cu acestea, urmărindu- se restrîngerea treptată a perimetrelor construibile şi obţinerea unor densităţi optime.

Se va urmări realizarea de ansambluri de locuit compacte, cu blocuri astfel amplasate încît să se creeze fronturi stradale închegate, cu gruparea dotărilor social-culturale, a spaţiilor plantate şi de agrement şi a terenurilor de joc şi sport. De asemenea, se vor realiza şi unele ansambluri de locuit avînd clădiri cu 3- 5 niveluri, amenajînduse curţi pentru fiecare clădire în vederea unei mai bune gospodăriri a terenurilor aferente.

Articolul 9

Construcţiile de locuinţe se vor realiza cu precădere începînd din centrul localităţilor către zonele marginale,asigurîndu- se realizarea de ansambluri cu densităţi sportite, creîndu- se în acest fel condiţii pentru restrîngerea în continuare a perimetrelor construibile. În scopul obţinerii unei densităţi optime, comitetele executive ale consiliilor populare vor lua măsuri pentru amplasarea de locuinţe şi în ansamblurile realizate, urmărind armonizarea construcţiilor noi cu cele existente.

Articolul 10

Locuinţele ce se realizează din fondurile statului sau din fondurile populaţiei cu sprijinul statului în credite şi execuţie se vor construi potrivit normelor legale, pe bază de proiecte tip, directive şi refolosibile.

Locuinţele ce se realizează în regie de către populaţie se vor construi cu respectarea regimului de aliniere şi de înălţime în condiţiile stabilite de comitetele executive ale consiliilor populare prin autorizaţiile de construcţii.

În acest scop, comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti sînt obligate să elaboreze şi să pună la dispoziţia cetăţenilor care- şi construiesc locuinţe proiecte tip într- o gamă variată şi cu soluţii eficiente, care să prevadă utilizarea de materiale locale, ieftine, astfel ca cetăţenii să poată alege proiectele cele mai convenabile.

Articolul 11

Amplasarea dotărilor social- culturale şi echiparea cu lucrări tehnico- edilitare şi reţele de circulaţie se vor face pe baza schiţelor şi detaliilor de sistematizare sau a studiilor de amplasament, iar la dimensionarea lor se va ţine seama de nevoile industriei şi populaţiei din localitatea respectivă şi din localităţile învecinate.

Principalele instalaţii tehnico- edilitare se vor realiza pe trasee comune, adoptîndu- se soluţii cît mai economice şi eficiente, inclusiv în galerii unice subterane, vizitabile, amplasate pe arterele magistrale.

Articolul 12

Gospodăriile situate în afara perimetrelor construibile ale municipiilor şi oraşelor se vor muta treptat în perimetrul construibil al acestor localităţi potrivit unor programe pe termen lung stabilite de comitetele executive ale consiliilor populare municipale sau orăşeneşti.

Cetăţenii ale căror locuinţe au fost executate cu respectarea prevederilor legale vor beneficia, la mutarea gospodăriei, de terenuri şi ajutoare materiale din partea statului, potrivit legii.

Capitolul 3

SISTEMATIZAREA LOCALITĂŢILOR RURALE

Articolul 13

Sistematizarea comunelor, unităţi de bază teritorial- administrative, şi a satelor componente trebuie să asigure dezvoltarea lor în corelare cu cea a localităţilor învecinate, organizarea zonelor funcţionale - unităţi de producţie, locuinţe, dotări social-culturale, spaţii plantate şi de circulaţie - ţinînd seama de profilul dominant agricol, să stabilească regimul de înălţime, densitatea clădirilor, loturilor pentru gospodăriile ţărăneşti, traseul şi profilul străzilor. Se vor urmări amplasarea judicioasă a tuturor construcţiilor, precum şi crearea unor centre civice care să grupeze dotările social- culturale principale.

Pentru centrele de comună, schiţele de sistematizare vor stabili dotările social- culturale necesare tuturor locuitorilor din comună, iar pentru celelalte sate componente ale comunei se vor prevedea numai acele dotări legate de satisfacerea nevoilor curente ale populaţiei.

În centrul civic al centrelor de comună se vor amplasa sediul politico- administrativ, unităţi culturale, de învăţămînt şi ocrotirea sănătăţii, de prestări de servicii şi comerciale, precum şi locuinţe.

Se va avea în vedere ca dotările care au funcţiuni înrudite să fie grupate într- o singură clădire sau într-un număr restrîns de clădiri, cu mai multe niveluri, cu aspect reprezentativ; astfel, cele cu funcţiuni politico-administrative şi economice să fie grupate pe cît posibil într-o singură clădire, urmărindu-se ca în asemenea clădiri să se asigure şi locuinţe pentru anumite categorii de personal al unităţilor respective.

Sistematizarea localităţilor rurale trebuie să contribuie la ridicarea economică, socială şi culturală a satelor, la îmbunătăţirea generală a condiţiilor de trai ale ţărănimii, la apropierea treptată a vieţii satelor de aceea a oraşelor.

Articolul 14

În cadrul acţiunii de sistematizare se va urmări gruparea gospodăriilor din satele mici şi dispersate în satele care au perspecvtivă de dezvoltare şi care vor fi stabilite prin lege şi aprobate o dată cu perimetrele construibile. Propunerile pentru delimitarea perimetrelor construibile se vor face cu consultarea largă a cetăţenilor din localităţile respective. În satele mici şi dispersate ce se vor stabili odată cu aprobarea prin lege a perimetrelor construibile ale localităţilor se interzice să se contruiască clădiri noi.

Comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti vor stabili programe pe termen lung pentru mutarea treptată a gospodăriilor din satele în care este interzis să se mai construiască clădiri noi, precum şi a celor rămase în afara perimetrelor construibile ale satelor cu perspectivă de dezvoltare.

Această acţiune va fi sprijinită de comitetele executive ale consiliilor populare prin atribuirea de terenuri în folosinţă şi acordarea de ajutoare materiale din partea statului, potrivit legii.

Articolul 15

Prin sistematizare se va urmări ca localităţile rurale cu cele mai bune condiţii de dezvoltare să fie transformate, în următorii 15- 20 de ani, în centre economice şi sociale cu caracter urban. La stabilirea acestora se va ţine seama de resursele materiale şi umane, poziţia faţă de localităţile din zonă de influenţă şi accesul la căile de comunicaţie, precum şi de situaţia fondului construit existent. Localităţile care vor deveni centre economice şi sociale cu caracter urban se aprobă prin lege.

Prin schiţele de sistematizare a acestor localităţi se vor stabili zonele funcţionale specifice profilului economicsocial prevăzut în perspectivă, precum şi dotările social- culturale necesare, în funcţie de marimea localităţilor şi de numărul locuitorilor din satele situate în zona lor de influenţă şi în corelare cu reţeaua generală de localităţi.

Articolul 16

În centrele de comună şi îndeosebi în localităţile ce vor deveni centre economice şi sociale cu caracter urban, ministerele, celelalte organe centrale şi comitetele executive ale consiliilor populare vor amplasa obiective industriale şi industrial-agrare, secţii ale unor întreprinderi industriale din oraşele apropiate, unităţi ale industriei locale, cooperatiei meşteşugăreşti şi de consum, ale cooperativelor agricole de producţie, asociaţiilor intercooperatiste, întreprinderilor agricole de stat, staţiunilor pentru mecanizarea agriculturii, precum şi alte unităţi economice, care să asigure valorificarea resurselor materiale şi umane locale.

Construcţiile pentru obiectivele prevăzute la alin. 1 se vor realiza pe suprafeţe cît mai restrînse de teren, respectîndu-se cu stricteţe normele de ocupare a terenului stabilite pentru astfel de construcţii.

Articolul 17

Clădirile de locuit se vor amplasa cu precădere, începînd din centrul civic către zonele marginale, în vederea realizării unei structuri compacte a localităţilor, prin utilizarea intensivă a terenurilor din perimetrul construibil, creîndu-se astfel posibilitatea pentru introducerea în condiţii eficiente a alimentării cu apă, a energiei electrice şi a canalizării. Se vor lua măsuri ca membrilor cooperativelor agricole de producţie să li se atribuie lot în folosinţă, conform statutului, în afara perimetrului construibil al localităţilor.

Loturile necesare pentru construirea de locuinţe şi anexe gospodăreşti vor fi în suprafaţa de 200- 250 mp, avînd de regulă un front la stradă de maximum 12 m.

În vederea construirii de locuinţe şi anexe pentru gospodăriile ţărăneşti, comitetele executive ale consiliilor populare comunale vor putea atribui în folosinţa cetăţenilor loturi din terenurile proprietate de stat aflate în administrarea comunelor.

Suprafaţa de teren de 200- 250 mp poate fi atribuită şi cetăţenilor ce îsi construiesc locuinţe în clădiri cu mai multe niveluri.

Pentru a veni în sprijinul cadrelor de specialişti şi a celorlalte persoane încadrate în unităţi socialiste, comitetele executive ale consiliilor populare comunale vor putea să atribuie acestora, în scopul contruirii de locuinţe şi organizării de gospodării, teren în suprafaţa de 200- 250 mp.

Suprafaţa din terenul atribuit rămasă după contruirea locuinţei este la dispoziţia cetăţenilor şi va fi folosită pentru nevoile gospodăreşti şi pentru amenajarea de grădini.

Suprafaţa terenurilor aflate în proprietatea personală a membrilor cooperativelor agricole de producţie, care depăşeşte 250 mp stabiliţi în condiţiile prezentului articol, se include în calculul lotului atribuit în folosinţă, potrivit statutului cooperativelor agricole de producţie.

Dreptul de folosinţă a terenurilor atribuite se acordă pe durata existenţei construcţiei, cu plata taxei de folosinţă stabilită pentru terenurile destinate construcţiei de locuinţe potrivit Legii nr. 4/1973.

Articolul 18 Prin sistematizare se va urmări ca noile construcţii de locuinţe să aibă de regulă două niveluri. Clădirile ce se construiesc în centrul civic vor avea cel puţin două niveluri.

Pentru toate satele care au perspectivă de dezvoltare, în zona de locuit, pe teritoriul care cuprinde loturile de casă şi anexele gospodăreşti, precum şi străzile de acces la locuinţe, se va asigura o densitate de 1.500 mp suprafaţă utilă la hectar.

Articolul 19

Locuinţele ce se realizează în localităţile rurale din fondurile statului şi din fondurile populaţiei cu spijinul statului în credite şi execuţie se vor construi pe bază de proiecte tip, directive sau refolosibile şi vor avea cel puţin două niveluri.

Pentru a veni în sprijinul celor care îşi construiesc locuinţe proprietate personală, în regie, comitetele executive ale consiliilor populare sînt obligate să pună la dispoziţia cetăţenilor proiecte tip întocmite cu consultarea prealabilă a populaţiei, din care cei interesaţi să poată alege proiectul cel mai convenabil. Aceste proiecte se vor elabora într- o gamă variată, care să ţină seama de specificul local şi de tradiţie şi care să folosească materiale locale existente, ieftine.

Articolul 20

Prin sistematizare se va urmări soluţionarea cît mai eficientă a alimentării cu apă, a canalizării, începînd cu zona centrală, precum şi rezolvarea circulaţiei şi transportului în condiţiile speicifice localităţilor rurale.

Pentru străzi, în afara celor ce au traseu pe drumurile naţionale sau judeţene, se vor prevedea de regulă 7 m lăţime carosabilă, şanţuri sau rigole şi trotuare de maximum 1,5 m lăţime.

Articolul 21

Amplasarea construcţiilor de orice fel se va face cu respectarea condiţiilor de aliniere şi a regimului de construcţie specific localităţii şi zonei respective, ţinîndu-se seama de prevederile schiţelor sau detaliilor de sistematizare.

Articolul 22 Cooperativele agricole de producţie, celelalte organizaţii cooperatiste, întreprinderile pentru mecanizarea agriculturii şi întreprinderile agricole de stat, celelalte unităţi socialiste, vor contribui potrivit legii cu mijloace financiare şi materiale la realizarea unor obiective sociale, culturale sau edilitare.

Contribuţia în bani şi muncă, ce se efectuează în localităţile rurale, va fi orientată cu precădere spre acele lucrări care sînt prevăzute în cadrul sistematizării localităţilor.

Comitetele executive ale consiliilor populare vor coordona folosirea în comun a tuturor resurselor materiale şi financiare în scopul realizării obiectivelor de interes obştesc, prevăzute în schiţele sau detaliile de sistematizare, în scopul îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă a întregii populaţii.

Capitolul 4

ORGANIZAREA, ÎNDRUMAREA şi CONTROLUL ACTIVITĂŢI DE SISTEMATIZARE

Articolul 23

Studiile de sistematizare a teritoriului ţării, a zonelor funcţionale interjudeţene, cu specific extractiv, industrial, energetic, de transporturi, agrar, turistic, balnear, studiile de sistematizare a judeţelor, schiţele de sistematizare a municipiului Bucureşti, celorlalte municipii şi oraşe reşedinţa de judeţ, se analizează şi avizează de comisiile locale de sistematizare, iar după însuşirea de către Comitetul pentru Problemele Consiliilor Populare şi Comitetul de Stat al Planificării, precum şi de Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor sub raportul folosirii fondulului funciar, se avizează de Comisia centrală de partid şi de stat pentru sistematizarea teritoriului şi localităţilor urbane şi rurale şi se aprobă de Preşedintele Republicii Socialiste România, la propunerea Consiliului de Miniştri.

De asemena, detaliile de sistematizare din municipiul Bucureşti şi din localităţile reşedinţa de judeţ cuprinzînd zonele industriale, zonele centrale, inclusiv ansamblurile de locuit aferente şi dotările importante (hoteluri, magazine universale, teatre, săli de sport etc.), precum şi pentru pieţe, parcuri şi zone de agrement, magistralele şi arterele de penetraţie de importanţă naţională, inclusiv ansamblurile de locuit, unităţile economice şi dotările social-culturale aferente, se avizează de comisiile locale de sistematizare, iar după însuşire de către Comitetul pentru Problemele Consiliilor Populare şi Comitetul de Stat al Planificării se avizează de Comisia centrală de partid şi de stat pentru sistematizarea teritoriului şi localităţilor urbane şi rurale şi se aprobă de Preşedintele Republicii Socialiste România, la propunerea Consiliului de Miniştri.

Schiţele de sistematizare ale celorlalte municipii şi ale viitoarelor centre economice şi sociale cu caracter urban se analizează şi avizează de comisiile locale de sistematizare, iar după însuşire de către Comitetul pentru Problemele Consiliilor Populare şi Comitetul de Stat al Planificării se avizează de Comisia centrală de partid şi de stat pentru sistematizarea teritoriului şi localităţilor urbane şi rurale şi se aprobă de Consiliul de Miniştri.

Avizarea şi aprobarea documentaţiilor de sistematizare prevăzute mai sus, celor referitoare la alte oraşe, la comune şi sate, precum şi altor documentaţii de sistematizare, se fac conform prevederilor din anexa la prezenta lege.

Avizele comisiilor locale de sistematizare vor fi supuse spre însuşire comitetelor executive ale consiliilor populare pe lîngă care funcţionează.

Articolul 24

Comitetul pentru Problemele Consiliilor Populare, organul central care răspunde de înfăptuirea unitară a politicii partidului şi statului în domeniul sistematizării, împreună cu comitetele executive ale consiliilor populare, asigură desfăşurarea activităţii de sistematizare, în conformitate cu prevederile legii, întreprinde acţiuni în scopul dezvoltării armonioase a localităţilor şi folosirii eficiente - pentru construcţii şi amenajări edilitar-gospodăreşti - a terenurilor din cadrul perimetrelor construibile. În acest scop colaborează cu ministerele, celelalte organe centrale şi informează periodic Consiliul de Miniştri asupra modului cum se desfăşoară activitatea de sistematizare, propune măsuri pentru continua sa perfecţionare şi iniţiază acte normative în legătură cu această activitate.

Articolul 25

Se înfiinţează Comisia centrală de partid şi de stat pentru sistematizarea teritoriului şi localităţilor urbane şi rurale, avînd ca sarcină orientarea şi îndrumarea activităţii de sistematizare, pregătirea Programului naţional de sistematizare a teritoriului şi localităţilor urbane şi rurale şi urmărirea aplicării acestuia, orientarea activităţii de elaborare a proiectelor de sistematizare, precum şi avizarea proiectelor de sistematizare, potrivit legii. De asemenea, are ca sarcină îndrumarea şi controlul activităţii comisiilor locale de sistematizare, întocmirea şi avizarea de proiecte de legi, decrete şi hotărîri ale Consiliului de Miniştri care reglementează probleme din domeniul sistematizării, precum şi avizarea de proiecte de standarde, normative şi prescripţii tehnice care reglementează probleme importante din acest domeniu.

Componenţa Comisiei centrale de partid şi de stat pentru sistematizarea teritoriului şi localităţilor urbane şi rurale, formată din preşedinte, vicepreşedinţi, secretar şi ceilalţi membri, se stabileşte prin decret al Consiliului de Stat. Secretariatul tehnic al comisiei se asigură de Comitetul pentru Problemele Consiliilor Populare prin aparatul propriu şi unităţile subordonate acestuia.

Comisia centrală de partid şi de stat pentru sistematizarea teritoriului şi localităţilor urbane şi rurale funcţionează ca organ deliberativ şi adoptă hotărîri cu majoritatea de voturi, în plen, la care participă cel puţin două treimi din membrii comisiei.

Articolul 26

Consiliile populare înfăptuiesc pe plan local politica partidului şi statului în domeniul sistematizării. Pe lîngă comitetele executive ale consiliilor populare judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale funcţionează comisii locale de sistematizare, avînd sarcina de a analiza şi aviza studiile şi proiectele de sistematizare elaborate pentru teritoriul respectiv, de a urmări aplicarea pe plan local a dispoziţiilor legale în domeniul sistematizării, a prevederilor Programului naţional de sistematizare a teritoriului şi localităţilor urbane şi rurale, precum şi respectarea disciplinei în activitatea de sistematizare.

Comisiile de sistematizare judeţene şi a municipiului Bucureşti îndeplinesc şi atribuţiile Consiliului tehnicoeconomic în domeniul sistematizării.

Comisiile locale de sistematizare cuprind reprezentanţi ai unor organe şi organizaţii de stat, cooperatiste şi obşteşti, specialişti şi reprezentanţi ai cetăţenilor şi sînt formate din preşedinte, vicepreşedinţi, secretar şi membri.

Componenţa comisiilor locale de sistematizare judeţene, a municipiului Bucureşti, a celorlalte municipii, precum şi a oraşelor reşedinţă de judeţ se stabileşte prin hotărîre a Consiliului de Miniştri; pentru celelalte localităţi se stabileşte prin decizie a comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti.

Preşedintele comisiei locale de sistematizare este preşedintele comitetului executiv al consiliului popular.

Articolul 27

La judeţe şi municipiul Bucureşti funcţionează secţii de arhitectură şi sistematizare subordonate consiliilor populare respective şi comitetelor executive ale acestora, precum şi Comitetului pentru Problemele Consiliilor Populare.

Pe măsura dezvoltării localităţilor rurale, a sporirii volumului de construcţii de locuinţe, de dotări şi unităţi economice, se vor asigura specialişti pentru comune, în scopul respectării disciplinei şi controlului în domeniul sistematizării, arhitecturii şi construcţiilor, precum şi al sprijinirii cetăţenilor, din punct de vedere tehnic, la amplasarea şi executarea locuinţelor şi anexelor gospodăreşti.

Capitolul 5

DISPOZIŢII FINALE

Articolul 28

Programul naţional de sistematizare a teritoriului şi a localităţilor urbane şi rurale va stabili măsurile concrete menite să asigure traducerea în viaţă a prevederilor din directivele Conferinţei Naţionale a Partidului Comunist Român din iulie 1972 şi din prezenta lege.

Pentru realizarea Programului Naţional de sistematizare a teritoriului şi localităţilor urbane şi rurale se vor prevedea în planurile cincinale şi anuale de dezvoltare economică şi socială a ţării, precum şi în bugetul de stat, mijloacele materiale şi financiare necesare.

Articolul 29

Comitetele executive ale consiliilor populare sînt obligate să aplice întocmai prevederile documentaţiilor de sistematizare aprobate şi să asigure respectarea acestora de către toate organizaţiile socialiste, alte persoane juridice, precum şi de către cetăţeni.

Lucrările de construcţii şi instalaţii, precum şi demolarea sau desfiinţarea parţială sau totală a acestora, se vor executa cu autorizaţia prealabilă eliberată - potrivit legii - de comitetele executive ale consiliilor populare, cu respectarea normelor şi documentaţiilor de sistematizare.

Construcţiile şi instalaţiile realizate cu încălcarea documentaţiilor de sistematizare, fără autorizaţie sau fără respectarea acesteia, vor putea fi demolate sau desfiinţate - potrivit legii - pe cheltuiala celor vinovaţi. Pentru construcţiile şi instalaţiile ce se vor realiza în afara perimetrelor construibile se va dispune, în toate cazurile, demolarea.

Articolul 30

Dobîndirea terenurilor cuprinse în perimetrul construibil al localităţilor urbane şi rurale se poate face numai prin moştenire legală, fiind interzisă înstrăinarea sau dobîndirea prin acte juridice a acestor terenuri.

În caz de înstrăinare a construcţiilor, terenul aferent acestor construcţii trece în proprietatea statului cu plata unei despăgubiri stabilită potrivit prevederilor art. 56 alin. 2 din Legea nr. 4/1973.

Dobînditorul construcţiei va primi din partea statului în folosinţă terenul necesar în limitele prevăzute de art. 8 şi 17 din prezenta lege. Atribuirea se face pe durata existenţei construcţiei, cu plata unei taxe anuale, potrivit Legii nr. 4/1973.

Articolul 31 Împărţeala între moştenitori a terenurilor, precum şi înstrăinarea construcţiilor, prevăzute la art. 30, se vor putea face numai prin înscris autentic pe baza autorizării date, după caz, de către comitetele executive ale consiliilor populare comunale, orăşeneşti sau municipale, cu respectarea normelor de sistematizare.

Articolul 32

Orice înstrăinare sau împărţeală făcută cu încălcarea prevederilor art. 30 şi 31 este nulă de drept.

Articolul 33

Terenurile situate în interiorul perimetrelor construibile ale localităţilor urbane şi rurale sînt supuse regulilor de sistematizare, indiferent de natura proprietăţii sau a folosinţei.

Atribuirea de terenuri pentru construcţia de locuinţe se va face potrivit prevederilor şi etapelor stabilite prin schiţele şi detaliile de sistematizare.

În vederea executării oricăror construcţii sau lucrări prevăzute prin schiţele sau detaliile de sistematizare ale localităţilor, comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti sînt autorizate, în conformitate cu prevederile legii, să facă schimburi de terenuri proprietate de stat, aflate în administrarea unităţilor administrativ- teritoriale, cu terenuri proprietatea organizaţiilor cooperatiste, a altor organizaţii obşteşti sau a persoanelor fizice.

Terenurile care fac obiectul schimbului se evaluează pe baza normelor legale referitoare la evaluarea bunurilor expropriate; în măsura în care din evaluarea terenurilor rezultă o diferenţă de valoare, aceasta se va plăti în bani.

În cazurile cînd terenurile ce urmează a fi schimbate au fost date ca lot în folosinţa membrilor cooperatori, cooperativele agricole de producţie le vor atribui acestora alte terenuri în afara perimetrului construibil.

Prevederile art. 17 alin. 7 se aplică şi loturilor în folosinţă atribuite cetăţenilor care domiciliază în mediul urban.

Articolul 34

Terenurile cu sau fără construcţii aflate în proprietatea sau folosinţa persoanelor fizice, a organizaţiilor cooperatiste sau a altor organizaţii obşteşti, situate în perimetrul construibil al localităţilor, vor putea fi expropriate cu plata unei juste despăgubiri sau preluate de la cei care le au în folosinţă integrală sau parţial, în scopul executării unor lucrări de interes obştesc. În sensul prezentei legi, prin interes obştesc se înţelege şi crearea de parcele care să fie atribuite de comitetele executive ale consiliilor populare în folosinţa cetăţenilor, în vederea construirii de locuinţe, potrivit schiţelor sau detaliilor de sistematizare.

Articolul 35

Terenurile de pe care s- au mutat gospodăriile în condiţiile prevăzute de art. 12 şi 14 vor fi redate de cetăţenii care le- au deţinut producţiei agricole, cu sprijinul comitetelor executive ale consiliilor populare şi al unităţilor agricole socialiste, în termen de un an, sau, în cazuri justificate, în cel mult 2 ani de la mutare.

Cetăţenii au datoria de a cultiva integral şi intensiv toate terenurile pe care le au în proprietate sau folosinţă, atît în interiorul, cît şi în exteriorul perimetrelor construibile.

Articolul 36

Comitetele executive ale consiliilor populare vor lua măsuri de asigurare a bazei topografice necesare activităţii de sistematizare, vor organiza şi vor ţine la zi evidenţa lucrărilor supraterane şi subterane, din cadrul perimetrului localităţilor.

În acest scop, ministerele, celelalte organe centrale şi locale, precum şi unităţile lor subordonate, vor asigura transmiterea datelor necesare.

Articolul 37 Comitetele executive ale consiliilor populare pot organiza concursuri în vederea elaborării studiilor şi proiectelor de sistematizare, pentru ansambluri urbanistice, centre şi pieţe importante ale oraşelor, noduri de circulaţie, ansambluri în care există monumente istorice şi de artă, complexe turistice, ansambluri de locuinţe şi altele. La stabilirea rezultatelor concursurilor vor fi antrenaţi specialişti din diferite domenii, precum şi reprezentanţi ai oamenilor muncii.

Articolul 38

Nerespectarea prevederilor prezentei legi atrage, după caz, răspunderea penală, contravenţională, civilă, materială sau disciplinară.

Pentru contravenţiile săvîrşite în domeniul sistematizării şi la disciplina de construcţii de către persoane fizice vor putea fi aplicate sancţiuni cu amendă de la 1.000 lei pînă la 10.000 lei, iar pentru cele săvîrşite de către persoane juridice se pot aplica sancţiuni cu amendă de la 3.000 lei pînă la 30.000 lei.

Prevederile art. 25 alin. 1 şi art. 26 din Legea nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor nu se aplică în cazul contravenţiilor săvîrşite în domeniul sistematizării şi al disciplinei în construcţii.

Prin hotărîre a Consiliului de Miniştri se vor stabili contravenţiile în domeniul sistematizării şi la disciplina în construcţii, precum şi sancţiunile care urmează a fi aplicate.

Articolul 39

Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România.

Anexa 1 Avizarea şi aprobarea documentaţiilor de sistematizare

NOTĂ: Detaliile de sistematizare pentru ansamblurile de locuit cu valori de peste 25 milioane lei în judeţe şi de peste 50 milioane lei în municipiul Bucureşti se avizează şi de Comitetul pentru Problemele Consiliilor Populare şi Comitetul de Stat al Planificării.