Sari la conținut

Legea nr. 764-XV/2001

Legea nr. 764-XV/2001 privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova (2001)
13367Legea nr. 764-XV/2001 privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova


Monitorul Oficial al R. Moldova nr.16/53 din 29.01.2002
L E G E
privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova
Nr. 764-XV din 27.12.2001

        Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

Capitolul I
DISPOZIȚII GENERALE

        Art.1. - Organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova și stabilirea cadrului juridic pentru satele (comunele), sectoarele și orașele (municipiile) și unitățile administrativ-teritoriale se efectuează potrivit art.110 și 111 din Constituția Republicii Moldova și se realizează în conformitate cu necesitățile economice, sociale și culturale, cu respectarea tradițiilor istorice, în scopul asigurării unui nivel adecvat de dezvoltare tuturor localităților rurale și urbane.

[Art.1 modificat prin LP263-XVI din 28.07.06, MO131-133/18.08.06 art.681]

        Art.2. - Divizarea teritoriului țării în unități administrativ-teritoriale este chemată să asigure realizarea principiilor autonomiei locale, descentralizării serviciilor publice, eligibilității autorităților administrației publice locale, asigurării accesului cetățenilor la organele puterii și consultării lor în problemele locale de interes deosebit.

        Art.3. - (1) În unitățile administrativ-teritoriale, activitatea autorităților administrației publice locale, organizate în condițiile legii, se desfășoară în baza bugetelor unităților administrativ- teritoriale.

        (2) Toate unitățile administrativ-teritoriale au personalitate juridică, dispun de patrimoniu, au dreptul de a soluționa și a gestiona, în cadrul legii, în nume propriu și în interesele populației locale, o parte importantă a treburilor publice. În totalitatea lor, unitățile administrativ-teritoriale formează unitatea teritorială a țării, iar autoritățile publice ale unității administrativ-teritoriale care sînt organe cu competență generală și specială constituie sistemul administrației publice locale, avînd ca sarcină satisfacerea intereselor generale ale locuitorilor din unitățile administrativ-teritoriale.

[Alin.2 art.3 în redacția Legii nr.37-XV din 14.02.03, în vigoare 21.03.03]


Capitolul II
UNITĂȚILE ADMINISTRATIV-TERITORIALE

        Art.4. - (1) Teritoriul Republicii Moldova este organizat, sub aspect administrativ, în unități administrativ-teritoriale: raioane, orașe și sate.

        (2) Statutul satului (comunei), orașului (municipiului) se elaborează în baza statutului-cadru, aprobat de Parlament, și se aprobă de consiliul local.

        (3) Statutul special de autonomie al localităților din stînga Nistrului și al unor localități din sudul țării se stabilește prin legi organice, potrivit art.111 din Constituția Republicii Moldova.

        (4) Organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova se efectuează pe două niveluri: satele (comunele) și orașele (municipiile) constituie nivelul întîi, raioanele constituie nivelul al doilea.

        Art. 5. - (1) Satul este o unitate administrativ-teritorială care cuprinde populația rurală unită prin teritoriu, condiții geografice, relații economice, social-culturale, tradiții și obiceiuri.

        (2) Două sau mai multe sate, în funcție de condițiile economice, social-culturale, geografice și demografice, se pot uni formînd o singură unitate administrativ-teritorială, numită comună.

        (3) Comuna este o unitate administrativ-teritorială care cuprinde populația rurală unită prin comunitate de interese și tradiții.

        (4) Satul în care își are sediul consiliul sătesc (comunal) este numit sat-reședință.

        (5) Comuna poartă denumirea satului-reședință.

[Art.5 modificat prin Legea nr.37-XV din 14.02.03, în vigoare 21.03.03]

        Art. 6. - (1) Orașul este o unitate administrativ-teritorială mai dezvoltată decît satul din punct de vedere economic și social-cultural, care cuprinde populația urbană, cu structuri edilitar- gospodărești, industriale și comerciale corespunzătoare, a cărei populație în mare parte este încadrată în industrie, în sfera deservirii publice și în diferite domenii de activitate intelectuală, în viața culturală și politică.

        (2) În condițiile legii, unele orașe pot fi declarate municipii.

[Art.6 modificat prin Legea nr.37-XV din 14.02.03, în vigoare 21.03.03]

        Art. 7. - Municipiul este o localitate de tip urban cu un rol deosebit în viața economică, social- culturală, științifică, politică și administrativă a țării, cu importante structuri industriale, comerciale și instituții din domeniul învățămîntului, ocrotirii sănătății și culturii.

        Art. 8. - Statutul de municipiu se atribuie orașelor Chișinău, Bălți, Bender, Comrat, Tiraspol.

        Art. 9. - Municipiul Chișinău este capitala Republicii Moldova. Statutul municipiului Chișinău este reglementat prin lege organică.

        Art. 10. - (1) Raionul este o unitate administrativ-teritorială alcătuită din sate (comune) și orașe, unite prin teritoriu, relații economice și social-culturale.

        (2) Orașul în care își are sediul consiliul raional este numit oraș-reședință.

        (3) Raionul poartă denumirea orașului-reședință.

        (4) Hotarele administrative ale raionului reprezintă perimetrul suprafeței localităților incluse în componența acestuia și care coincide cu hotarele dintre localitățile raionului dat și localitățile raionului limitrof.

        Art. 11. - (1) Satelor și orașelor care, datorită condițiilor climaterice, balneologice și înzestrării lor edilitar-gospodărești, prezintă o importanță deosebită pentru sănătatea și odihna populației li se atribuie, prin hotărîre a Guvernului, statut de stațiune balneoclimaterică.

        (2) Satelor și orașelor care au o importanță deosebită în domeniul economiei naționale, precum și pentru istoria sau cultura statului, prin hotărîre a Guvernului, li se poate atribui statut de nod feroviar, centru istoric, centru cultural.

        Art. 12. - Raioanele și orașele-reședință sînt prezentate în anexa nr.1, care face parte integrantă din prezenta lege.

        Art. 13. - Municipiile și unitățile administrativ-teritoriale din componența lor sînt prezentate în anexa nr.2, care face parte integrantă din prezenta lege.

        Art. 14. - Raioanele și unitățile administrativ-teritoriale din componența lor sînt prezentate în anexa nr.3, care face parte integrantă din prezenta lege.

        Art. 15. - Unitățile administrativ-teritoriale din componența unității teritoriale autonome Găgăuzia sînt prezentate în anexa nr.4, care face parte integrantă din prezenta lege.

        Art. 16. - Unitățile administrativ-teritoriale din stînga Nistrului cărora li se pot atribui forme și condiții speciale de autonomie sînt prezentate în anexa nr.5, care face parte integrantă din prezenta lege.

Capitolul III
FORMAREA ȘI DESFIINȚAREA UNITĂȚILOR ADMINISTRATIV-TERITORIALE ȘI MODIFICAREA HOTARELOR LOR

        Art.17. - (1) Formarea, desființarea și schimbarea statutului unității administrativ-teritoriale se efectuează de către Parlament după consultarea cetățenilor.

[Alin.1 art.17 modificat prin Legea nr.37-XV din 14.02.03, în vigoare 21.03.03. Se declară neconstituțională sintagma "...o dată în patru ani, cu cel puțin 6 luni înainte de alegerile parlamentare" din art.17 alin.(1) prin Hot. Curții Constituționale nr.12 din 05.03.2002]

        (2) Unitatea administrativ-teritorială de sine stătătoare se formează dacă are o populație, de regulă, de cel puțin 1500 de locuitori și dispune de mijloace financiare suficiente pentru întreținerea aparatului primăriei și instituțiilor sferei sociale.

        (3) În cazuri excepționale, Parlamentul poate stabili, prin lege organică, formarea unei unități administrativ-teritoriale de sine stătătoare cu un număr de locuitori mai mic decît cel prevăzut la alin.(2), modificînd anexa respectivă a prezentei legi.

        Art.18. - Modificarea hotarelor unității administrativ-teritoriale cauzată de necesitatea transferării localităților dintr-o unitate administrativ-teritorială în alta, precum și transferarea centrului administrativ se efectuează de către Parlament după consultarea cetățenilor.

Capitolul IV
DISPOZIȚII FINALE ȘI TRANZITORII

        Art.19. - (1) După intrarea în vigoare a prezentei legi, județele și autoritățile administrației publice județene, prefecturile se supun procedurii de lichidare.

        (2) Guvernul, în termen de 7 zile, va înființa comisiile de lichidare a județelor, perfecturilor și de formare a raioanelor, care vor soluționa toate chestiunile, inclusiv cele referitoare la succesiune în procesul lichidării județelor, perfecturilor și autorităților administrației publice județene.

[Art.19 modificat prin Legea nr.37-XV din 14.02.03, în vigoare 21.03.03]

        Art.20. - Comisia Electorală Centrală va forma, pentru efectuarea alegerilor generale locale din 2003, circumscripțiile electorale și consiliile electorale de circumscripție în conformitate cu noua organizare administrativ-teritorială a Republicii Moldova.

[Art.20 introdus prin Legea nr.37-XV din 14.02.03, în vigoare 21.03.03]

        Art.21. - Pînă la formarea raioanelor, județele se păstrează în actualele lor hotare.

        Art.22. - La data intrării în vigoare a prezentei legi, se abrogă Legea nr.191-XIV din 12 noiembrie 1998 privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova, cu modificările și completările ulterioare.

        Art.23. - Guvernul, în termen de pînă la 2 luni:

a) va prezenta Parlamentului propuneri referitoare la aducerea legislației în conformitate cu prezenta lege;

b) va aduce actele sale normative în conformitate cu prezenta lege.