Lege pentru modificarea armelor țărei (1872)

Salt la: navigare, căutare
Lege pentru modificarea armelor țărei (1872)
de [[Autor:{{{autor}}}|{{{autor}}}]]


MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI No. 57 DIN 11/23 MARTIE 1872
Bucuresci, 10 Martie


CAROL I-IU

PRIN GRAȚIA LUI DUMNED̗EU ȘI VOINȚA NAȚIONALĂ

DOMN AL ROMÂNILOR
La toți de față și viitori sănătate
Corpurile Legiuitoare au votat și noi sancționăm ce urmead̗ă:


L E G E
PENTRU MODIFICAREA ARMELOR ȚĂREI
——————


        Art. I. Armele României se fixéd̗ă:

        Art. II. Scutul séu pavăd̗a are forma vechilor scuturi românesci, adică a unui pătrat lung rotunjit la ambele unghiuri de jos și terminat la mijlocul basei printr'un vêrf. Eară de la mijlocul laturilor înălțimii, scutul se ascute și apoi cresce earăși spre unghiurile de sus

        Linia de sus a capului (chef) este ușor înălțată în semicerc orizontal de la un unghiu spre cel-alt.

        Scutul se împarte în patru secțiuni prin 2 linii încrucișate la mijloc.

        În I-a secțiune din drépta de sus pe albastru figuread̗ă aquila romană cu capul spre aripa dréptă, cu uă cruce în gură, cu coróna Domnéscă sabia și toiagul, simbolele principatului Țěrei-Românesci, tóte de aur. În drépta aquilei sus un soare mișcând (mouvant) asemenea de aur.

        În a II-a secțiune din stênga de sus pe roșiu figuread̗ă capu de bour cu uă stea cu 6 raze între coarne simbolul principatului Moldovei, tóte de aur. În stânga bourului sus uă lună mișcând (mouvant) asemenea de aur.

        În a III-a secțiune din drépta de jos pe roșiu figuread̗ă leul ridicat, coronat códa furcată (queue fourchée) cu uă stea cu 6 raze între picióre și ieșind dintr'uă corónă de Ban, tóte de aur; simbolul banatului Craiovei.

        În a IV-a Secțiune din stânga de jos pe albastru figuréd̗ă doi delfini, cap la cap și coadele depărtate în sus, care sunt simbolul țěrmurilor Mării-Negre, tóte de aur. Pe scut va fi coróna regală.

        Art. III. În mijlocul scutului României figuréd̗ă scutul M. S. Domnitorului, scartelat, având în secțiunea I-a sus din drépta și în cea din jos din stânga alb (argint); eară în cea din stânga de sus și în cea din drépta de jos negru (sable).

        Scutul României are suporți 2 lei de culóre naturală privind scutul și cu códele trecênd între picióre, Simbolul Daciei.

        Art. IV. Sub suporți este așed̗ată uă eșarpă albastră căptușită cu roșiu pe care este scris cu aur devisa familiei Hohenzollern: Nihil Sine Deo.

        Art. V. Pavilionul este de culóre purpuriă, căptușit cu heruină (cacom) avênd d'asupra coróna regală.

        Art. VI. Drapelul Domnului ca și acela al Armatei va avea dispuse culorile naționale în modul următor:

        Albastru perpendicular și alături cu hampa (lemnul stindardului) galben în mijloc, roșiu la margine flotând. În mijloc vor fi armele țěrei.

        Art. VII. Drapelul gardei orășenesci va fi întocmai ca al armatei, păstrând în locul armelor însemnele orașiului respectiv și No. legiunii.

        Art. VIII. Drapelul autorităților civile va fi întocmai ca acel al armatei fără a purta armele țěrei în mijloc.

        Art. IX. Drapelul marinei de resbel va fi întocmai ca cel al armatei cu armele țărei în mijloc.

        Drapelul marinei de comerciu va fi întocmai ca acel al marinei de resbel fără însă a purta în mijloc armele țărei.

        Promulgăm acéstă Lege și ordonăm ca ea să fie investită cu sigiliul statului și publicată în Monitorul Oficial.


Dat în Bucuresci la 8 Martie 1872

No. 498.

CAROL
Ministru secretar
de Stat la Departamentul Justiției

G. COSTA-FORU
Ministru-Președinte
L. CATARGI
Stema României cu modificările prin uz de după 1878
Stema României, varianta din 1872