La poştă

La poştă
de Ion Luca Caragiale

1893

Un domn către impiegat: Mă rog, n-a venit vreo scrisoare pentru mine?

Impiegatul: Nu... Dar de unde era să vă vie?

Domnul: Ştiu eu? de la cineva.

Impiegatul: Nu.

Domnul: Bine. (Pleacă.)

Impiegatul (scoţând capul pe ferestruică): Mă rog...

Domnul (întorcându-se): Poftim...

Impiegatul: Dar... cum vă cheamă pe dv. ...?

Domnul: Ion Popescu.

Impiegatul: Îmi pare bine... Fiţi sigur că vă vom anunţa îndată ce va sosi ceva.

Domnul: Mersi.

Impiegatul: Pentru puţin. (Îşi retrage capul.)

Domnul: Îndatorat. Vă salut. (Pleacă.)

Impiegatul (scoţând iar capul): Mă rog.

Domnul (întorcându-se): Poftim...

Impiegatul: Dar... unde şedeţi dv. ...?

Domnul: La mătuşă-mea.

Impiegatul: Mersi... (Îşi retrage capul.)

Domnul: Pentru puţin. Salutare.