Focul şi statuia de ceară
De la Wikisource
Fabula I - Focul şi statuia de ceară
de
Antioh Cantemir
tradus în română de
Alecu Donici
- Un vărsător de ceară ca meşter iscusit
- A nimerit odată un chip desăvârşit.
- Delicateţea, părul şi zâmbitoarea faţă
- Îi dă înfăţoşărei un aer de viaţă,
- Dar din nenorocire el chipul a lăsat
- Pe lângă foc la care a fost şi prelucrat.
- Nu este de mirare că statuia de ceară,
- S-a risipit îndată aproape stând de pară.
- De ai făcut un lucru şi vrei ca să-l păstrezi
- Pentru viitorie, apoi să depărtezi
- Tot răul de-nainte-i şi orice-mpiedicare,
- Căci altfel este numai zadarnică lucrare.
