Doina (Ştefan Octavian Iosif)

Se tânguiesc
    Tălăngi pe căi,
Şi neguri cresc
    Din negre văi,
         Plutind pe munţi...
    La făgădău,
    La Vadul-Rău,
    Sus, la răscruci,
    Vin trei haiduci
         Pe cai mărunţi...

Grăiesc încet...
    Un scurt popas -
Şi spre brădet
    Pornesc la pas
         Cei trei călări...
    Sus, peste plai,
    Tăcutul crai
    Al nopţii reci
    Umbrind poteci,
         Se-nalţă-n zări...

Şi neguri cresc,
    S-anină-n crăngi; -
Se tânguiesc
    Şi plâng tălăngi
         Pe căi pustii...
    Se duc uitaţi
    Cei trei fârtaţi,
    Săltând în şa,
    Plutind aşa,
         Ca trei stafii...

Dar când ajung
    La cotituri,
Un chiot lung
    Din mii de guri
         Dărâmă stânci...
    Haiducii mei
    Doinesc toţi trei;
    Şi clocotesc,
    Şi hohotesc
         Păduri adânci...