Sari la conținut

Corespondența sentimentală

(Redirecționat de la Corespondenţa sentimentală)
Corespondența sentimentală
de Ion Luca Caragiale
1780Corespondența sentimentalăIon Luca Caragiale


Întâmplarea, indiscreta întâmplare ne-a făcut să dăm peste scrisoarea de mai la vale, căreia e de prisos a-i mai face comentarie. Păstrăm cu cea mai mare scumpătate ortografia și punctuația originalului acestei scrisori.

Autorul, care e Cunoscutul domnișoarei Mari, aflăm că este amploiat superior în biuroul despărțirii VI a comisiei polițienești din coloarea de ***.

Juna Mari, cu domiciliul în mahalaua acelei despărțiri, se afirmă că ziua trăiește cu acul, iar seara se plimbă pe bulivar.

Despre cum merge toată șiretenia Cunoscutului cu domnișoara Mari, citiți și vă pătrundeți:


București 2/14 apriliu

Domnișoară!!

Satisfacția ce v-ați făcut pentru mine instigatoriulu, nu erați în drept a lovi în mine, ci în rivali care poate a pronunțat nisce espresii supărătoare pentru D-ta. — Nu credeam că D-ta să fii astfel după cum am avut ocasiune, cu cele intămpinate prin remiterea epistolelor — resbunarea care voiai a-mi impune, puteați foarte facile ca să decideți uă oră in care determinam bine frasați supărătoare care m-a indus într-o mare confusiune, și atunci tot ce puteai a-mi impune eram gata a fi ascultat și mă supuneam ordinelor: așa zicu (ce se facu, je vous aime, mon ange, ma aimee), desprețuiescu pe toate, și voiu desprețui, insă pe tine nu potu, sum nebunu, anii tineri mi se ducu și o dată cu ei se duce și ai tăi și atunci va fi tărziu, căci o să-ți suveniezi că a fost o ființă care te-a iubit, și chiar atunci blastfemu meu-ți va cădea asuprăți — căci cu multu se deosibesce când cineva se află tête a tête, și cu atăt mai mult cănd o farsă se face prin cunosciința altor persoane.

Mari! (’mi iau curagiulu a vă esclama astfel fiind că tonațiunea de Mari ’mi dă o vie speranță, inchipuesciți in ce stare deplorabilă se află acela când iubesce și nu e iubitu) uă dată dupe cum te cunosc erai naivă, blăndă, și cu-n caracter foarte frumosu vis-a-vis de mine, astă-zi a perit acea modestie că mă vezi depasăndu strada și stai foarte integră in ocupația ce o ai la fereastră.

Astă-zi Mari ceea ce doream, am reeșitu, dupe cum odinioară uă spuneam au grandde Mama.

Sunt adesea trei saptămăni de cănd se ține de capu meu să mă insinuese uă familie, insa amorul de care poate cineva muri nu mă lasă, mi se pare că inaintea ochiloru este uă nălucă cănd ’mi pomenesce ’mi spune de uă altă ființă. — Nu vezi Mari, nu observi, că te iubescu, ah dumnezeulu meu, aibi indurare, și fă ca acea ființă pe care uă am, să cadă astfel cum sum, găndeștete Mari că poate să moru și atunci, atunci cănd poate cellu de susu’ți va reaminti suvenirea o să fugi de vederea ori și cărei ființe, careți va descria soarta sa ca și mine, în fine găndeștete iubită, angelul meu, găndeștete și aibi indurare de cella ce te iubesce.

Deară ce se zicu, o nu, nu voi să cad pănă acolo, voi să viu in simțiri și să revinu de unde am plecatu.

Alaltăieri m-am intălnitu cuservanta D-tale, comunicăndu-mi că eu să iubescu o altă ființă (pe Eleonora), multu v-ați inșelatu, că sărmana fată nici n-a depasatu cu mine in trăsură cu muma sa pe strada D-tale, dupe cum mi-a declaratu servanta D-tale, căci de și am uă mică cunoscință, și aceasta făcută cu ocasiunea pe cănd fratele sĕu domicilia in familie, insă nu e bine Mari! ca să blami uă ființă asemenată ție, și mai alesu că mai toate sunteți feble.

Mari sum in nisce momente, așa de intunecoase, in cătu par-că sunt aruncat in abisu.

Fă ca tu să fii acea lumină prin care să-mi arate accellu drumu ca sa-mi potu veni eară-și cum eram cănd făcurăm prima cunosciință.

Deară ce se zicu, poate se crezi că m-am supăratu, da, eu nu, sum mai vesel că mi s-a intămplatu această farsă, care mi ai făcutu, căci atunci cănd voiu fi soțul tău ’mi voiu suvena că ai fostu demnă de iubitu, și că ești.

Aduți aminte Mari, că dupe cum credu, ai făcutu lectură Romantică, și ai avut destulă probă cum respingătorul cade, iubesce, și aceasta o face tărziu cănd primul respinsu e rece, nu se mai găndeste la trecutu.

Acum ’ți spun nu făcea ca prin mine se faci subiectulu unei conjurațiuni contra mea.— Am greșitu ceva spunemu, ca să potu curege greșeala, ca să nu te lasu in așa opiniune dupe cum crezi.

Așteptu și de astă dată unu respunsu, căci sum palidu, fără curagiu și chiar fără speranță de a te mai vedea vr’o dată, căci deacă și acum voiu fi respinsu de a-mi trimite respunsulu satisfăcătoru nu voiu mai repassa strada unde domiciliați,— poate cu ocasiune și cu multă afacere se facu acestu gravu pasu.

Așteptu un respunsu agravantu
Cunoscutul