Şincai

Din vechi hrisoave, din scripturi bătrîne
Strîngînd de-a valma note pentru Hronic,
Aşa-l văd eu pe tînărul canonic,
Istoricul semeţ şi dîrz de mîne.

Cînd cei puternici l-agrăiau ironic,
El nu ştiu mînia să-şi înfrîne.
Mişei, l-au prigonit, l-au scos din pîne,
Dar n-au înfrînt curajul lui demonic.

Ca Dante, nenţeles, pribeag prin sate,
Îl văd apoi purtînd, trudit de cale,
Gigantica sa operă în spate,

Întreg trecutul naţiunei sale :
Un alt Infern, mai crunt, mai plin de jale,
Căci toate-n el erau adevărate !