Internaționala
| Internaționala de Eugène Pottier |
| Internaționala a fost scrisă în 1870 pentru a celebra Comuna din Paris (martie–mai 1871). Pierre Degeyter (1848–1932) a pus versurile pe muzică în 1888. Din 1904, a devenit imnul mișcării revoluționare socialiste internaționale.
Prima traducere în limba română a fost realizată în 1907 de C. Z. Buzdugan. |
_-_title_-_page_1.png)
I
Sculați, voi oropsiți ai vieții,
Voi osîndiți la foame, sus!
Să fiarbă-n în inimi răzvrătirea,
Să-nceapă a lumii vechi apus!
Sfîrșiți odată cu trecutul negru,
Sculați, popor de osîndiți!
Azi nu sînteți nimic în lume,
Luptați ca totul voi să fiți!
Voi osîndiți la foame, sus!
Să fiarbă-n în inimi răzvrătirea,
Să-nceapă a lumii vechi apus!
Sfîrșiți odată cu trecutul negru,
Sculați, popor de osîndiți!
Azi nu sînteți nimic în lume,
Luptați ca totul voi să fiți!
Refren:
Hai la lupta cea mare
Rob cu rob să ne unim,
(bis)Internaționala,
Prin noi s-o făurim.
Rob cu rob să ne unim,
(bis)Internaționala,
Prin noi s-o făurim.
II
Stăpînii-n slava lor netoată
Ce au făcut pentru norod,
A trîntorilor cruntă gloată
De cît să-i fure al muncii rod?
În groase lăzi de fier ascuns-au
Avutul nostru cei sătui,
Luîndu-l înapoi, poporul
Lua-va numai dreptul lui.
Ce au făcut pentru norod,
A trîntorilor cruntă gloată
De cît să-i fure al muncii rod?
În groase lăzi de fier ascuns-au
Avutul nostru cei sătui,
Luîndu-l înapoi, poporul
Lua-va numai dreptul lui.
Refren:
Hai la lupta cea mare…
III
Ne-au dat miros de praf bogații;
Pace-ntre noi și luptă lor;
Cînd s-or uni cu noi, soldații
Vor pune arma la picior.
Și de-or mai încerca pahonții
Să ne măcelărească-apoi
Vor ști îndată că toți glonții
Sînt pentru ei nu pentru noi!
Pace-ntre noi și luptă lor;
Cînd s-or uni cu noi, soldații
Vor pune arma la picior.
Și de-or mai încerca pahonții
Să ne măcelărească-apoi
Vor ști îndată că toți glonții
Sînt pentru ei nu pentru noi!
Refren:
Hai la lupta cea mare…
IV
Sculați! nu-i nici o mîntuire
În regi, ciocoi sau dumnezei
Unire, muncitori, unire
Și lumea va scăpa de ei.
Prea mult ne-au despuiat tîlharii
Ce-n lene, lux, desfrîu se scald,
Să ne unim toți proletarii
Să batem fierul cît e cald.
În regi, ciocoi sau dumnezei
Unire, muncitori, unire
Și lumea va scăpa de ei.
Prea mult ne-au despuiat tîlharii
Ce-n lene, lux, desfrîu se scald,
Să ne unim toți proletarii
Să batem fierul cît e cald.
Refren:
Hai la lupta cea mare…
V
Drept pîine, plumbi ne-au tras în piepturi.
Ne-au pus la sarcini mii și mii;
Pe cînd cei mari au numai drepturi,
Noi n-avem decît datorii.
Destul am plins cerșind dreptatea
Muncind de-a pururea, pribegi,
Flămînzi și goi: egalitatea
Dă omenirii alte legi.
Ne-au pus la sarcini mii și mii;
Pe cînd cei mari au numai drepturi,
Noi n-avem decît datorii.
Destul am plins cerșind dreptatea
Muncind de-a pururea, pribegi,
Flămînzi și goi: egalitatea
Dă omenirii alte legi.
Refren:
Hai la lupta cea mare…
VI
Țărani și muncitori noi sîntem
Partidul mare muncitor;
Pămîntul este al celor harnici,
Cei leneși plece unde vor!
Cînd vulturi lacomi, corbi de pradă
N-or mai pluti, nori negrii-n vînt,
Pe cer luci-va-ntotdeauna
Al înfrățirii soare sfînt.
Partidul mare muncitor;
Pămîntul este al celor harnici,
Cei leneși plece unde vor!
Cînd vulturi lacomi, corbi de pradă
N-or mai pluti, nori negrii-n vînt,
Pe cer luci-va-ntotdeauna
Al înfrățirii soare sfînt.
Refren:
Hai la lupta cea mare…