Vulpea cu coada tăietă

Jump to navigation Jump to search
Vulpea cu coada tăietă
de Gheorghe Asachi
Fabulă


O vulpe veche, din cele istețe,
Ce-nghițea iepuri, găini și rețe
Umblând noaptea la vânat,
Încăpu în o capcană,
Dar ghibace și vicleană
Din cea cursă au scăpat,
După ce ea în secret
Ș-au lăsat de amanet
O bună parte din coadă.
Dar, deși cu necomplect,
Ideat-au un proiect
De-a-ntroduce drept moadă
Într-a vulpelor popor
Acest port mult mai ușor.
Întrunite-n capitală
În o serie formală,
Vulpele să adunasă.
După ce să săturasă
Să dizbată-n parlament
Despre oi amandament,
Vulpea cu nările-n sus
În ist mod planul ș-au spus:
Pănă când vulpea va căra
Coada ce-i povoara sa?
Să măture toate cele
Stercuri din drum și pavele?
Omul nu mai poartă coadă,
Să-i urmăm în astă moadă,
S-o tăiem, o propun eu,
Cine-m dă azi votul său?
Dar o vulpe din congres,
Ce țintirea au înțăles,
Ca proiectul să-ți dispic,
Zisu-i-au, cumătră dragă,
En întoarnă-te un pic,
Ș-adunarea-ndată întreagă
Da-ți-va a ei răspuns!
Atunci șuier, vuiet mare
Răsună în adunare:
Vulpea, deși dimplomată,
S-au văzut mult rușinată.
Ș-a ei tâmplare la toți au vederat
Că cela ce cu vro zmintă să știe
Ș-altul asămene lui vra să fie,
Spre n-a fi singur cu deget arătat.