Vizită (Pena)

Vizită de Ion C. Pena

Pădurea măreț m-a-ntâmpinat:
- Intră la mine-n palat
Descreerată creatură, hoinar copil
Și umblă pe cât e posibil tiptil.

Eu sunt alegoria viselor tale.
Toate frunzele mele-s pocale
În care stă vinul cerului sfânt.
Ridică-te și bea-l fără cuvânt.

Am avut și smei odinioară,
Zîne, vântoase, mama pădurii chioară.
Nu știu ce s-au făcut, nu știu cum
Au devenit legendă și fum.

Copil hoinar, sărută coaja copacilor mei,
Obrazul bătrânilor mei soldați
Și sufletul meu dacă-l vrei
În scorburi înalte să-l cați.