Utilizator:Cris-dex

{{{Istru}}} {{{Bogdan}}} ({{{Bădărău Ion}}})

n. {{{13 aprilie 1914}}}, {{{Moldova, satul Pistruieni}}}
d. {{{25 martie 1993}}}, {{{Moldova, Chișinău}}}
{{{poet, eseist, traducător, prozator}}}

Adesea cu tine mă sfătui, Prietene drept ca un verb. Ești vechi cât vechimea planetei, Ca ea înțelept și superb.

Da-mi placi când ești tânăr și vesel, - La voia ta bună aprind Pornirile-mi fără adresă Și tot ce e viu în cuvânt.

De când mă știu om între oameni, La tine alerg după foc; Și vatra-mi o viață te cheamă Cu flăcări ce poartă noroc.

Când vine-a cuvintelor oaste, Formula gândirii e stea. Atunci un arbitru mai drastic Nu afli, oricât ai căta.

Mă-ntreb uneori: ești aievea Sau, poate îmi tremuri în piept? Eu știu pe de rost ochii Evei. Pe-ai tăi însă - nu. Oare-i drept?

Eu nu vreau s-ajung niciodată Orfan de-al tău zâmbet și foc. O, cântec, iubire curată! Nu vreau să rămâi monolog.