Un veac de frământări sociale/Anexe
ANEXE
Planșa III
DELA SLUGERUL TEODOR VLADIMIRESCU
Cătră toți Lăcuitorii Orașelor și Satelor din sud: Bobrra din ori ce treaptă, adecă Neamuri Postelnicei Manuil, Breslași Ruptași, Birnici, Scutelnici, Poslujnici, și Slujitori, și cătră toți streinii birnici dintracest județ.
Este știută de toți cea până acum pornire a mea ce cu glasul norodului celui năpăstuit am armat, și armez spre dobândirea dreptăților, am hotărît dând cel întâi semn de bun Patriot întracest pravoslavnic pământ Rumânesc, întru care am strămoșiasca nădejde și să ocârmuesc pre toți cei ce au încins arme din partea a tot norodului, spre zdrobirea și încetarea a veri căruia jaf și nedreptate ce ați cercat până acum din pricina oblăduitorilor domni ce au statut, carii întru desăvârșită nemilostenie aflândusă, au aplecat ori câte chipuri de mijloace, sau îndeletnicit și vau supt sângele.
Planșa IV
BĂRBAȚI GRECI, CARI VĂ GĂSIȚI IN MOLDOVA ȘI VALAHIA!
După atâtea secole de durere, pasărea Phenix a Greciei întinde din nou, într’o formă măreață, aripile sale și invită sub umbra sa pe adevărații și ascultătorii săi copii.
Iată scumpa noastră Patrie Grecia, înălțând triumfătoare steagurile străbunilor. Moreea, Epirul, Thesalia, Serbia, Bulgaria, Insulele Arhipelagului, într’un cuvânt întreaga Grecie a luat armele pentru a scutura jugul greu al barbarilor, și cu privirea neîncetată spre arma victorioasă a dreptei credințe, spre crucea cinstei din care isvorăște viața și sub protecția unei mari puteri exclamă: IN ACEST SEMN VOM INVINGE! SĂ TRĂIASCĂ LIBERTATEA! Și în aceste două regiuni care ne sunt prietene, se formează un corp compus din mulți patrioți valoroși pentru a se întrepta spre sfântul pământ al scumpei noastre patrii.
In consecință, toți acei cari urmează a fi denumiți salvatori ai Patriei și se află împrăștiați în diferite părți, să se adune în locul unde trece acest corp spre a se uni cu frații lor.
Acei Greci, capabili de a purta arma și cari totuși rămân indiferenți să știe că vor atrage asupra lor rușinea cea mai mare și Patria îi va considera drept bastarzi și nedemni de a purta nume grecești.
Alexandru Ipsilantis
24 Fevruarie 1821.
Planșa VII (sus)
IN NUMELE POPOLULUI ROMÂN
- „Dumnezeu e Domnu și s’a arătat noă;
- „bine este cuvântat cel ce vine întru numele Domnului.”
- Respect cătră Proprietate, — respect cătră Persoane.
- Fraților Români,
Timpul mântuirii noastre a venit; Popolul român se deșteaptă la glasul trâmbiței îngerului mântuirii, și ’și cunoaște dreptul său de suveran. Pace voă! pentru că vi se vestește libertate voă!
Popolul român se scoală, se armează și nu spre a se lupta o clasă asupra alteea. Nu spre a rumpe legăturile cele de relații din afară, ci ca să ție în frâu și în respect pe voitorii de rău ai fericirii publice. Strigarea Românilor e strigare de pace, strigare de înfrățire. La această mare faptă a mântuirii, tot Românul are dreptul de a fi chiemat, nimini nu este scos a fară: tot românul e un atom al întregii suveranități a Popolului: sătean, meseriaș, neguțător, preot, soldat, student, boier, domn, e fiu al Patriei și după sfânta noastră credință e și mai mult; e fiu al lui Dumnezeu. Toți avem același nume de român. Aceasta ne înfrățește și face să înceteze toate interesele, să se stingă toate urele. Pace dar voă! Libertate voă!
Scularea aceasta e pentru binele, pentru fericirea tuturor stărilor soțietății, pentru paguba vre uneia, fără paguba însuși a nici unei persoane. Nu se cuvine a perde cei mai mulți pentru cei mai puțini, căci este nedrept: nu se cuvine eară a perde cei mai puțini, pentru cei mai mulți, căci este silnic.
Popolul român, în cât către cele din afară nu supără pe nimeni, respectă toate Puterile și cere a respecta și eale drepturile lui stipulate prin tractaturile lui Mircea și Vlad V. recunoscute de toate tractatele închieate apoi între I. Poartă și Rusia, și protestă asupra ori cării fapte ce s’a făcut în protiva acestor tractate. Popolul român voiește cu o voință tare a’și păstra neatârnarea administrații sale neatârnarea legiuirii sale, dreptul său suveran în cele din năuntru, și rămâne în aceleași legăture și mai strânsă prin luminele veacului cu I[nalta] Poartă. Această voință e legală, e pe credința tractatelor și nu este în paguba nimănui.
Planșa VII (jos)
- Fraților!
Dumnezeu au auzit plângerile Moldovei și au râdicat palma sa resbunătoare asupra dușmanului nenorocitei noastre Patrie! Acum tronul lui Mihail Sturza se clatină ca o frunză bătută de furtună și în curând acel tron, cuibul nelegiuirilor ce au năvălit pe biata țeară în vreme de 14 ani, acel tron sprijinit cu arma corumperii și cu topuzul tiraniei se va priface în pulbere! Nădejde bună dar fraților! Nădejde și Unire, căci atunci numai Dumnezeu va împlini dorințele noastre când va domni între toți lăcuitorii Moldovei frățiea care dă putere popoarelor asuprite și curățenia cugetului care duce pe calea faptei bune și a izbândei!
Voi Boerilor care aveți parte de toate bunătățile, răbdați la sfânta datorie ce vă leagă cătră Patria Voastră care v’au înzestrat cu averi și cu cinstiri. Gândiți la soarta nenorocită a poporului și va grăbiți ai da mâna de ajutor pentru ca să dovediți atât lui cât și Evropei care vă privește că sunteți îndemnați de dorul binelui obștesc ear nu de interesuri particulare! Gândiți că acum au resărit în lume falnicul soare a libertății și că mare crimă ați făptui dacă aț închide ochii voștri la razele’i mântuitoare, astăzi când toate Națiile se deștept la lumina lui. Nu vă lăsați dar a fi înșălați prin cuvinte de împăcare cu Mihail Sturza, cu acel vrăjmaș încoronat ce nu ține la Domnie ca la un izvor de îmbogățiri nelegiuite, căci însuși acele propuneri de împăcare dovedesc slăbirea lui și puterea Voastră!
Voi lăcuitorilor săteni pentru care se pregătește un viitor frumos și fericit, nu vă înspăimântați de îngrozirile ce cearcă a vă mai face ticăloșii vânduți ocârmuirei; nu dați ascultare minciunelor nerușinate ce împrăștie Vodă prin țeară pentru ca să vă sparie, să vă întunece ochii și să ațîte în voi patimi rele și dușmănești. Aveți toată nădejdea în…
Planșa X (jos)
PUBLICAȚIE
Rebeliții fugind din Capitală în noaptea dintre 28 și 29 ale următoarei, îndată ce s’au înștiințat că oștirile înaltelor doă Curți Suzerană și Protectriță se apropie de hotarele noastre; grăbim vestind această bună vestire tutulor lăcuitorilor țării; tot odată să le arătăm că într’o unire cu D-lor boerii, carii se afla în Capitală, s’au luat toate măsurile pentru statornicirea liniștii obștești și cu această ocasie, sânt poftiți toți lăcuitorii de ori ce clasă și treaptă vor fi, să primească cu sentimente de recunoștință și de dragoste pe isbăvitorii țării.
- Neofit, mitropolitul Ungrovlahiei.
Anul 1848, Iunie 29.
- Dreptate — Frăție
- Guvernul provizoriu
Popolul român a fost tot d’auna brațele și tăria patriei; însă din prefaceri în prefaceri, din sistemă în sistemă, din generație în generație, căzuse atât încât era căzut și înaintea opiniilor sale; el însuși ajunsese a crede că nu este capabil de nimica bun. După atâția secoli de împilare realță capul, și luna lui Iunie trecut aduce cu sine patru zile ce arătară lumei întregi simtimentele de libertate și moderația acestui popol. Constituția se proclamă la 9 Iunie. Capitala o salută în aclamații și termină revoluția la 11, fără vărsare de sânge, fără cea mai mică dezordine; nici un doliu nu aduce cu sine, nici o teroare: unsprezece fu o zi de sărbătoare, un Paște de învierea Domnilor. Glorie cetățenilor din București! Marele inemic al omenirei invidie această fericire, și aduse zioa dela 19. Libertatea fu în pericol; popolul din București o mântui. Fie binecuvântat acest popol și apere-i cel prea înalt libertatea ce o merită! Inemicii libertăților se încercară din nou să se surpe: prin intrige intimidară popolul, făcură a se trage guvernul din Capitală spre a o apăra de vărsare de sânge, deteră o lovitură de moarte dreptății, și printr’o căimăcămie nelegiuită, se încercară a restabili nedreptatea ca Doamnă a țării. Popolul desdemnat își cunoscu demnitatea și se revesti cu eroismul ce sfărmase fiarele sclaviei. Un țipăt de libertate scoase junimea! Corpul neguțătorilor și meseriașilor, Capitala întreagă fu în picioare. Vechii tirani, sateliții lor, organul strein, criminalii de trădare, oștirea amăgită, murmurară de odată și căzură în genunchi cerând ertare înaintea torentului unui popol ce venia ca urgia Domnului. Ertarea fu acordată ca însuși din mâinile liberale ale celui a tot puternic, și libertatea patriei fu mântuită la 30 iarăși de acest popol. Glorie popolului din Capitală!
Guvernul provizoriu în numele popolului întreg român cu care guvernează, văzând atâta curajiu și atâta închinare la cauza libertății, stimând simtimentele nobile și generoase ale cetățenilor din Capitală și ale tuturor ce au luat parte la cauza sacră; recunoscând că fără dânșii ar fi fost perdută pentru tot d’auna libertatea română; simte de a sa datorie în numele patriei a arăta a sa recunoștință companiilor a 5-a și a 6-a din regimentul 1-iu ce au ardicat stindardul libertății pentru întâia dată, și au jurat supt dânsul.
Diviziunei a treia de călărime și tutulor dorobanților din Romanați, cum și tuturor volontirilor ce urmară cu atâta devotament tabăra regenerației.
Tutulor preoților și eromonahilor ce în capul popolului, cu peptele goale, se puseră înaintea tunurilor și le smulseră din mâinile inemicilor libertății.
Corpului întreg al neguțătorilor, ce cu atâta convinție, apărară niște libertăți ce au să lase în moștenire fiilor lor, și onorară Capitala ca niște cetățeni atât de rari și de generoși.
Junimei pline de ardoare și bărbație ce făcu patria a se umplea de speranță pentru un viitor mai ferice.
Companiei de pompieri ce dela început și până în cele din urma fură apărătorii libertății.
Fraților din toate județele ce cu atâta închinare menținură focul cel sacru al libertății.
Acest decret de recunoștință către popolul întreg al Capitalei și către toți cei ce s’au închinat spre mântuirea patriei, se va scrie în litere de aur și se va depune în Arhivele Statului spre comemorația zilelor de 9, 11, 19 și 30 Iunie.
Membrii Guvernului. Neofit, Mitropolit al Ungrovlahiei. St. Golescu, N. Bălcescu, Hr. Tell, I. Eliade, I. C. Brătianu, C. A. Rosetti, N. Minco.
No. 230, Anul 1848, Iulie 12, București.