Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene/Partea a cincea
PARTEA A CINCEA: Instituțiile Comunității
[modifică]TITLUL I: Dispoziții instituționale
[modifică]Capitolul 1: Instituțiile
[modifică]Secțiunea întâi: Adunarea
[modifică]Articolul 137
Adunarea, alcătuită din reprezentanți ai popoarelor statelor reunite în Comunitate, își exercită atribuțiile de deliberare și control care îi sunt acordate de prezentul tratat.
Articolul 138
(1) Adunarea este formată din delegații desemnați de parlamente dintre proprii lor membri, conform procedurii stabilite de fiecare stat membru.
(2) Numărul delegaților se stabilește după cum urmează:
- Belgia 14
- Germania 36
- Franța 36
- Italia 36
- Luxemburg 6
- Țările de Jos 14
(3) Adunarea elaborează proiecte în vederea organizării de alegeri prin vot universal direct, conform unei proceduri uniforme în toate statele membre.
Consiliul, hotărând în unanimitate, adoptă dispoziții pe care le recomandă spre adoptare statelor membre, în conformitate cu normele lor constituționale.
Articolul 139
Adunarea se întrunește în sesiune anuală. Adunarea se întrunește de drept în a treia zi de marți a lunii octombrie.
Adunarea se poate întruni în sesiune extraordinară, la cererea majorității membrilor săi, a Consiliului sau a Comisiei.
Articolul 140
Adunarea își desemnează dintre membrii săi președintele și biroul. Membrii Comisiei pot asista la toate ședințele Adunării și, la cerere, sunt audiați în numele Comisiei.
Comisia răspunde oral sau în scris la întrebările pe care i le adresează Adunarea sau membrii acesteia.
Consiliul este audiat de Adunare în condițiile adoptate prin regulamentul său de procedură.
Articolul 141
Cu excepția cazului în care prezentul tratat dispune altfel, Adunarea hotărăște cu majoritatea absolută a voturilor exprimate.
Cvorumul se stabilește prin regulamentul de procedură.
Articolul 142
Adunarea își adoptă regulamentul de procedură cu majoritatea voturilor membrilor săi.
Actele Adunării se publică în condițiile prevăzute de acest regulament.
Articolul 143
Adunarea dezbate, în ședință publică, raportul general anual care îi este prezentat de Comisie.
Articolul 144
Adunarea, sesizată printr-o moțiune de cenzură privind activitatea Comisiei, se poate pronunța asupra acestei moțiuni numai după cel puțin trei zile de la depunerea ei și numai prin vot deschis.
În cazul în care moțiunea de cenzură se adoptă cu o majoritate de două treimi din voturile exprimate și de către majoritatea membrilor Adunării, membrii Comisiei trebuie să renunțe colectiv la funcțiile lor. Aceștia continuă să rezolve problemele curente până la înlocuirea lor în conformitate cu articolul 158.
Secțiunea a doua: Consiliul
[modifică]Articolul 145
Pentru a asigura realizarea obiectivelor stabilite de prezentul tratat și în condițiile prevăzute de acesta, Consiliul:
- asigură coordonarea politicilor economice generale ale statelor membre;
- dispune de atribuții de decizie.
Articolul 146
Consiliul este constituit din reprezentanții statelor membre. Fiecare guvern delegă pe unul dintre membrii săi în Consiliu.
Președinția este exercitată, prin rotație, de fiecare membru al Consiliului, pentru o perioadă de șase luni, în ordinea alfabetică a statelor membre.
Articolul 147
Consiliul se întrunește la convocarea președintelui său, la inițiativa acestuia, a unuia dintre membrii săi sau a Comisiei.
Articolul 148
(1) Cu excepția cazului în care prezentul tratat dispune altfel, hotărârile Consiliului se iau cu votul majorității membrilor săi.
(2) În cazul hotărârilor pentru care este necesară majoritatea calificată, voturile membrilor se distribuie astfel:
- Belgia 2
- Germania 4
- Franța 4
- Italia 4
- Luxemburg 1
- Țările de Jos 2
Hotărârile sunt valabil adoptate dacă întrunesc cel puțin:
- douăsprezece voturi favorabile, în cazurile în care prezentul tratat prevede ca hotărârile să fie luate la propunerea Comisiei;
- douăsprezece voturi favorabile exprimate de cel puțin patru membri, în celelalte cazuri.
(3) Abținerile membrilor prezenți sau reprezentați nu împiedică adoptarea hotărârilor Consiliului pentru care este necesară unanimitatea.
Articolul 149
În cazul în care, în temeiul prezentului tratat, un act al Consiliului se adoptă la propunerea Comisiei, Consiliul nu poate adopta un act care modifică propunerea Comisiei decât hotărând în unanimitate.
Atât timp cât Consiliul nu a hotărât, Comisia își poate modifica propunerea inițială, mai ales în cazul în care Adunarea a fost consultată în privința acestei propuneri.
Articolul 150
În caz de vot, fiecare membru al Consiliului poate primi mandat din partea unui singur alt membru.
Articolul 151
Consiliul adoptă propriul său regulament de procedură.
Acest regulament poate să prevadă constituirea unui Comitet format din reprezentanți ai statelor membre. Consiliul stabilește misiunea și atribuțiile acestui comitet.
Articolul 152
Consiliul poate solicita Comisiei să efectueze toate studiile pe care acesta le consideră oportune pentru realizarea obiectivelor comune și să îi prezinte orice propuneri corespunzătoare.
Articolul 153
Consiliul adoptă, cu avizul Comisiei, statutul comitetelor prevăzute de prezentul tratat.
Articolul 154
Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, stabilește salariile, indemnizațiile și pensiile președintelui și ale membrilor Comisiei, ale președintelui, ale judecătorilor, ale avocaților generali și ale grefierului Curții de Justiție. Consiliul stabilește, de asemenea, cu aceeași majoritate, orice indemnizații care țin loc de remunerație.
Secțiunea a treia: Comisia
[modifică]Articolul 155
Pentru a asigura funcționarea și dezvoltarea pieței comune, Comisia:
- veghează la aplicarea dispozițiilor prezentului tratat, precum și a dispozițiilor adoptate de instituții în temeiul acestuia;
- formulează recomandări sau avize în domeniile care fac obiectul prezentului tratat, în cazul în care se prevede acest lucru în mod expres în tratat sau Comisia consideră că este necesar;
- dispune de atribuții proprii de decizie și participă la adoptarea actelor Consiliului și ale Adunării în condițiile prevăzute de prezentul tratat;
- exercită competențele conferite de Consiliu pentru aplicarea normelor stabilite de acesta.
Articolul 156
Comisia publică în fiecare an, cu cel puțin o lună înainte de deschiderea sesiunii Adunării, un raport general privind activitatea Comunității.
Articolul 157
(1) Comisia este constituită din nouă membri, aleși în funcție de competența lor generală și care oferă toate garanțiile de independență. Numărul membrilor Comisiei poate fi modificat de Consiliu, hotărând în unanimitate.
Pot fi membri ai Comisiei numai cetățenii statelor membre. Comisia nu poate cuprinde mai mult de doi membri având cetățenia aceluiași stat.
(2) Membrii Comisiei își exercită funcțiile în deplină independență, în interesul general al Comunității.
În îndeplinirea sarcinilor lor, aceștia nu solicită și nici nu acceptă instrucțiuni din partea nici unui guvern sau organism. Aceștia se abțin de la orice act incompatibil cu funcțiile lor. Fiecare stat membru se angajează să respecte acest principiu și să nu încerce să influențeze membrii Comisiei în îndeplinirea sarcinilor lor.
Pe durata mandatului lor, membrii Comisiei nu pot desfășura nici o altă activitate profesională, remunerată sau nu. La instalarea în funcție, aceștia se angajează solemn să respecte, pe durata mandatului și după încetarea acestuia, obligațiile impuse de mandat și, în special, obligația de onestitate și prudență în a accepta, după încheierea mandatului, anumite funcții sau avantaje. În cazul nerespectării acestor obligații, Curtea de Justiție, sesizată de Consiliu sau de Comisie, poate hotărî, după caz, destituirea persoanei în cauză în condițiile articolului 160 sau decăderea din dreptul la pensie ori la alte avantaje echivalente.
Articolul 158
Membrii Comisiei sunt numiți de comun acord de guvernele statelor membre.
Mandatul acestora are o durată de patru ani. Acesta poate fi reînnoit.
Articolul 159
În afară de schimbarea ordinară și de deces, funcția de membru al Comisiei încetează în mod individual, prin demisie sau destituire. Persoana în cauză este înlocuită pentru restul mandatului. Consiliul, hotărând în unanimitate, poate decide că nu este necesară înlocuirea. Cu excepția cazului destituirii prevăzute la articolul 160, membrii Comisiei rămân în funcție până la înlocuirea lor.
Articolul 160
În cazul în care nu mai îndeplinește condițiile necesare exercitării funcțiilor sale sau a comis o faptă din culpă gravă, orice membru al Comisiei poate fi declarat destituit de Curtea de Justiție, la plângerea Consiliului sau a Comisiei.
Într-un asemenea caz, Consiliul, hotărând în unanimitate, poate, cu titlu provizoriu, să îl suspende din funcție și să procedeze la înlocuirea sa până la data la care Curtea de Justiție se va pronunța. Curtea de Justiție îl poate suspenda din funcție, cu titlu provizoriu, la cererea Consiliului sau a Comisiei.
Articolul 161
Președintele și cei doi vicepreședinți ai Comisiei sunt desemnați dintre membrii acesteia, pentru o perioadă de doi ani, în conformitate cu aceeași procedură ca și cea prevăzută pentru numirea membrilor Comisiei. Mandatul acestora poate fi reînnoit.
Cu excepția cazului în care este reînnoit mandatul întregii Comisii, numirea se face în urma consultării Comisiei.
În caz de demisie sau de deces, președintele și vicepreședinții sunt înlocuiți pe perioada rămasă până la încheierea mandatului, în condițiile stabilite la primul paragraf.
Articolul 162
Consiliul și Comisia se consultă reciproc și stabilesc, de comun acord, condițiile cooperării lor.
Comisia își stabilește regulamentul de procedură pentru a asigura funcționarea sa și a serviciilor sale în condițiile prevăzute de prezentul tratat. Comisia asigură publicarea acestui regulament.
Articolul 163
Hotărârile Comisiei sunt valabil adoptate cu majoritatea numărului de membri prevăzut la articolul 157.
Comisia se poate întruni valabil numai în prezența numărul de membri stabilit de regulamentul său de procedură.
Secțiunea a patra: Curtea de Justiție
[modifică]Articolul 164
Curtea de Justiție asigură respectarea dreptului în interpretarea și aplicarea prezentului tratat.
Articolul 165
Curtea de Justiție este formată din șapte judecători.
Curtea de Justiție se întrunește în plen. Cu toate acestea, Curtea poate constitui în cadrul său camere compuse fiecare din trei sau cinci judecători, pentru a lua anumite măsuri de instrucție sau pentru a judeca anumite categorii de cauze, în condițiile prevăzute de un regulament stabilit în acest scop.
În toate cazurile, Curtea de Justiție se întrunește în plen pentru a hotărî în cauzele cu care este sesizată de un stat membru sau de o instituție a Comunității, precum și asupra chestiunilor preliminare care îi sunt adresate în temeiul articolului 177.
La cererea Curții de Justiție, Consiliul, hotărând în unanimitate, poate mări numărul de judecători și poate efectua adaptările necesare paragrafelor al doilea și al treilea și articolului 167 paragraful doi.
Articolul 166
Curtea de Justiție este asistată de doi avocați generali.
Avocatul general are rolul de a prezenta public, într-un mod pe deplin imparțial și independent, concluzii motivate în cauzele prezentate Curții de Justiție, cu scopul de a sprijini Curtea în îndeplinirea misiunii sale, așa cum este definită aceasta la articolul164.
La cererea Curții de Justiție, Consiliul, hotărând în unanimitate, poate mări numărul de avocați generali și poate efectua adaptările necesare articolului 167 al treilea paragraf.
Articolul 167
Judecătorii și avocații generali, aleși dintre personalitățile care prezintă toate garanțiile de independență și care îndeplinesc condițiile cerute de exercitarea celor mai înalte funcții jurisdicționale, în țările din care provin, sau care sunt juriști cu competențe recunoscute, sunt numiți de comun acord pentru un mandat de șase ani de guvernele statelor membre.
La fiecare trei ani are loc o reînnoire parțială a judecătorilor.
Această înnoire parțială afectează, alternativ, trei sau patru judecători. Cei trei judecători a căror desemnare este supusă reînnoirii la sfârșitul primei perioade de trei ani sunt desemnați prin tragere la sorți.
La fiecare trei ani are loc o reînnoire parțială a avocaților generali. Avocatul general a cărui desemnare este supusă reînnoirii la sfârșitul primei perioade de trei ani este desemnat prin tragere la sorți. Judecătorii și avocații generali al căror mandat încetează pot fi numiți din nou în funcție.
Judecătorii desemnează președintele Curții de Justiție, din rândul lor, pentru un mandat de trei ani. Mandatul acestuia poate fi reînnoit.
Articolul 168
Curtea de Justiție numește un grefier, căruia îi stabilește statutul.
Articolul 169
În cazul în care Comisia consideră că un stat membru nu și-a îndeplinit una din obligațiile care îi revin în temeiul prezentului tratat, emite un aviz motivat cu privire la acest subiect, după ce a oferit statului în cauză posibilitatea de a-și prezenta observațiile.
În cazul în care statul în cauză nu se conformează acestui aviz în termenul stabilit de Comisie, aceasta poate sesiza Curtea de Justiție.
Articolul 170
Oricare dintre statele membre poate sesiza Curtea de Justiție în cazul în care consideră că un alt stat membru nu și-a îndeplinit una din obligațiile care îi revin în temeiul prezentului tratat.
Înainte ca un stat membru să introducă împotriva unui alt stat membru o acțiune întemeiată pe o pretinsă încălcare a obligațiilor care îi revin în temeiul prezentului tratat, acesta trebuie să sesizeze Comisia.
Comisia emite un aviz motivat, după ce a oferit posibilitatea statelor în cauză să își prezinte în contradictoriu observațiile scrise și orale. În cazul în care Comisia nu a emis avizul în termen de trei luni de la introducerea cererii, lipsa avizului nu împiedică sesizarea Curții de Justiție.
Articolul 171
În cazul în care Curtea de Justiție constată că un stat membru nu și-a îndeplinit una din obligațiile care îi revin în temeiul prezentului tratat, acest stat este obligat să ia măsurile pe care le impune executarea hotărârii Curții de Justiție.
Articolul 172
Regulamentele adoptate de Consiliu în conformitate cu dispozițiile prezentului tratat pot conferi Curții de Justiție competența de fond în privința sancțiunilor prevăzute de aceste regulamente.
Articolul 173
Curtea de Justiție controlează legalitatea actelor Consiliului și ale Comisiei, altele decât recomandările sau avizele. În acest scop, Curtea este competentă să se pronunțe asupra acțiunilor formulate de un stat membru, de Consiliu sau de Comisie pentru motive de necompetență, de încălcare a unor norme fundamentale de procedură, de încălcare a prezentului tratat sau a oricărei norme de drept referitoare la aplicarea sa ori de abuz de putere.
Orice persoană fizică sau juridică poate formula, în aceleași condiții, o acțiune împotriva deciziilor al căror destinatar este și împotriva deciziilor care, deși luate sub aparența unui regulament sau a unei decizii adresate unei alte persoane, o privesc în mod direct și individual.
Acțiunile prevăzute de prezentul articol trebuie formulate în termen de două luni, după caz, de la publicarea actului, de la notificarea acestuia reclamantului sau, în lipsă, de la data la care reclamantul a luat cunoștință de actul respectiv.
Articolul 174
În cazul în care acțiunea este întemeiată, Curtea de Justiție declară actul contestat nul și neavenit.
Cu toate acestea, în ceea ce privește regulamentele, Curtea de Justiție indică, în cazul în care consideră că este necesar, care sunt efectele regulamentului anulat care trebuie considerate ca fiind irevocabile.
Articolul 175
În cazul în care, prin încălcarea prevederilor prezentului tratat, Consiliul sau Comisia se abțin să hotărască, statele membre și celelalte instituții ale Comunității pot sesiza Curtea de Justiție pentru a constata această încălcare.
Această acțiune este admisibilă numai în cazul în care instituția în cauză a fost solicitată în prealabil să acționeze. În cazul în care, la expirarea unui termen de două luni de la data acestei solicitări, instituția nu și-a precizat poziția, acțiunea poate fi formulată într-un nou termen de două luni.
Orice persoană fizică sau juridică poate sesiza Curtea de Justiție în condițiile stabilite de paragrafele precedente cu o plângere împotriva unei instituții a Comunității care a omis să îi adreseze un act, altul decât o recomandare sau un aviz.
Articolul 176
Instituția emitentă a actului anulat sau a cărei abținere a fost declarată contrară prezentului tratat este obligată să ia măsurile impuse de executarea hotărârii Curții de Justiție.
Această obligație nu aduce atingere acelei obligații care poate rezulta din aplicarea articolului 215 al doilea paragraf.
Articolul 177
Curtea de Justiție este competentă să hotărască, cu titlu preliminar, cu privire la:
(a) interpretarea prezentului tratat;
(b) valabilitatea și interpretarea actelor adoptate de instituțiile Comunității;
(c) interpretarea statutelor organismelor înființate printr-un act al Consiliului, în cazul în care statutele respective prevăd acest lucru. În cazul în care o asemenea chestiune se invocă în fața unei instanțe judecătorești dintr-un stat membru, această instanță judecătorească poate, în cazul în care apreciază că o decizie în această privință este necesară pentru a pronunța o hotărâre, să ceară Curții de Justiție să decidă cu privire la această chestiune.
În cazul în care o asemenea chestiune se invocă într-o cauză pendinte în fața unei instanțe judecătorești naționale ale cărei hotărâri nu sunt supuse vreunei căi de atac în dreptul intern, această instanță judecătorească este obligată să sesizeze Curtea de Justiție.
Articolul 178
Curtea de Justiție este competentă să soluționeze litigiile care au ca obiect repararea prejudiciilor menționate la articolul 215 al doilea paragraf.
Articolul 179
Curtea de Justiție este competentă să hotărască asupra oricărui litigiu dintre Comunitate și agenții săi, în limitele și condițiile stabilite prin Statut sau care rezultă din regimul care se aplică acestora din urmă.
Articolul 180
Curtea de Justiție este competentă, în limitele menționate mai jos, să soluționeze litigiile privind:
(a) îndeplinirea obligațiilor statelor membre care rezultă din Statutul Băncii Europene de Investiții. Consiliul de administrație al Băncii dispune în acest sens de atribuțiile recunoscute Comisiei prin articolul 169;
(b) hotărârile Consiliului Guvernatorilor Băncii. Fiecare stat membru, Comisia și Consiliul de Administrație al Băncii pot formula o acțiune în această privință, în condițiile prevăzute la articolul 173;
(c) hotărârile Consiliului de Administrație al Băncii. Acțiunile împotriva acestor hotărâri pot fi formulate, în condițiile prevăzute la articolul 173, numai de către statele membre sau de către Comisie și numai pentru nerespectarea procedurilor prevăzute la articolul 21 alineatele (2) și (5) - (7) inclusiv din Statutul Băncii.
Articolul 181
Curtea de Justiție este competentă să hotărască în temeiul unei clauze compromisorii cuprinsă într-un contract de drept public sau de drept privat, încheiat de Comunitate sau în numele acesteia.
Articolul 182
Curtea de Justiție este competentă să hotărască asupra oricărui diferend dintre statele membre în legătură cu obiectul prezentului tratat, în cazul în care acest diferend îi este supus Curții în temeiul unui compromis.
Articolul 183
Litigiile în care Comunitatea este parte nu sunt, pentru acest motiv, sustrase competenței instanțelor judecătorești naționale, cu excepția cazurilor în care prin prezentul tratat competența este atribuită Curții de Justiție.
Articolul 184
Fără a fi afectată de expirarea termenului prevăzut în articolul 173 paragraful al treilea, în cazul unui litigiu privind un regulament al Consiliului sau al Comisiei, orice parte se poate prevala de motivele de drept prevăzute la articolul 173 primul paragraf pentru a invoca în fața Curții de Justiție inaplicabilitatea acestui regulament.
Articolul 185
Acțiunile înaintate Curții de Justiție nu au efect suspensiv. Cu toate acestea, în măsura în care consideră că împrejurările o impun, Curtea de Justiție poate ordona suspendarea executării actului atacat.
Articolul 186
În cauzele cu care este sesizată, Curtea de Justiție poate dispune măsurile provizorii necesare.
Articolul 187
Hotărârile Curții de Justiție au forță executorie în condițiile stabilite la articolul 192.
Articolul 188
Statutul Curții de Justiție se stabilește printr-un protocol separat. Curtea de Justiție își stabilește regulamentul de procedură. Acest regulament se supune aprobării unanime a Consiliului.
Capitolul 2: Dispoziții comune mai multor instituții
[modifică]Articolul 189
Pentru îndeplinirea misiunii lor și în condițiile prevăzute de prezentul tratat, Consiliul și Comisia adoptă regulamente și directive, iau decizii și formulează recomandări sau avize.
Regulamentul are aplicabilitate generală. Acesta este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în fiecare stat membru. Directiva este obligatorie pentru fiecare stat membru destinatar cu privire la rezultatul care trebuie atins, lăsând autorităților naționale competența în ceea ce privește forma și mijloacele.
Decizia este obligatorie în toate elementele sale pentru destinatarii pe care îi indică.
Recomandările și avizele nu sunt obligatorii.
Articolul 190
Regulamentele, directivele și deciziile Consiliului și ale Comisiei sunt motivate și se referă la propunerile sau avizele a căror obținere este obligatorie în executarea prezentului tratat.
Articolul 191
Regulamentele se publică în Jurnalul Oficial al Comunității. Acestea intră în vigoare la data pe care o prevăd sau, în lipsa acesteia, în a douăzecea zi de la publicare.
Directivele și deciziile se notifică destinatarilor lor și intră în vigoare prin această notificare.
Articolul 192
Deciziile Consiliului sau ale Comisiei care impun o obligație pecuniară în sarcina altor persoane decât statele membre constituie titlu executoriu.
Executarea silită este reglementată de normele de procedură civilă în vigoare în statul pe teritoriul căruia are loc această procedură. Decizia este învestită cu formulă executorie, fără îndeplinirea nici unei alte formalități decât cea a verificării autenticității acestui titlu de către autoritatea națională pe care guvernul fiecărui stat membru o desemnează în acest scop și a cărei desemnare este adusă la cunoștința Comisiei și Curții de Justiție.
După îndeplinirea acestor formalități, la cererea părții interesate, aceasta poate proceda la executarea silită, sesizând direct organul competent în conformitate cu legislația internă.
Executarea silită poate fi suspendată numai în temeiul unei decizii a Curții de Justiție. Cu toate acestea, controlul legalității măsurilor de executare este de competența instanțelor judecătorești naționale.
Capitolul 3: Comitetul Economic și Social
[modifică]Articolul 193
Se instituie un Comitet Economic și Social cu caracter consultativ. Comitetul este format din reprezentanți ai diferitelor categorii ale vieții economice și sociale, în special ai producătorilor, agricultorilor, transportatorilor, lucrătorilor, comercianților și meșteșugarilor, ai profesiunilor liberale și de interes general.
Articolul 194
Numărul membrilor Comitetului se stabilește după cum urmează:
- Belgia 12
- Germania 24
- Franța 24
- Italia 24
- Luxemburg 5
- Țările de Jos 12
Membrii Comitetului sunt numiți de Consiliu, hotărând în unanimitate, pentru un mandat de patru ani. Mandatul acestora poate fi reînnoit.
Membrii Comitetului sunt desemnați individual, iar mandatul lor nu poate fi imperativ.
Articolul 195
(1) În vederea numirii membrilor Comitetului, fiecare stat membru adresează Consiliului o listă care cuprinde un număr dublu de candidați față de cel al locurilor atribuite resortisanților săi.
Compunerea Comitetului trebuie să țină seama de necesitatea asigurării unei reprezentări adecvate a diferitelor categorii ale vieții economice și sociale.
(2) Consiliul consultă Comisia. Consiliul poate solicita opinia organizațiilor europene reprezentative din diferitele sectoare economice și sociale interesate de activitatea Comunității.
Articolul 196
Comitetul își desemnează, dintre membrii săi, președintele și biroul pentru un mandat de doi ani.
Comitetul își adoptă regulamentul de procedură și îl supune aprobării Consiliului, care hotărăște în unanimitate.
Comitetul este convocat de președinte, la cererea Consiliului sau a Comisiei.
Articolul 197
Comitetul cuprinde secțiuni specializate pentru principalele domenii reglementate de prezentul tratat.
Comitetul cuprinde, în special, o secțiune pentru agricultură și una pentru transporturi, care fac obiectul unor dispoziții speciale prevăzute în titlurile referitoare la agricultură și transporturi. Funcționarea secțiunilor specializate se realizează în cadrul atribuțiilor generale ale Comitetului. Secțiunile specializate nu pot fi consultate independent de Comitet.
Pe de altă parte, în cadrul Comitetului pot fi create subcomitete care să elaboreze, pentru anumite probleme și domenii, proiecte de aviz ce trebuie supuse deliberării Comitetului.
Regulamentul de procedură stabilește normele de compunere și normele de competență ale secțiunilor specializate și ale subcomitetelor.
Articolul 198
Comitetul este consultat în mod obligatoriu de Consiliu sau de Comisie în cazurile prevăzute în prezentul tratat. Comitetul poate fi consultat de aceste instituții în toate cazurile în care acestea consideră oportun.
În cazul în care consideră necesar, Consiliul sau Comisia acordă Comitetului un termen pentru ca acesta să își prezinte avizul, termen care nu poate fi mai mic de zece zile de la data la care comunicarea este adresată președintelui în acest scop. După expirarea termenului acordat, lipsa avizului nu împiedică desfășurarea procedurilor.
Avizul Comitetului și avizul secțiunii specializate, precum și procesul verbal al dezbaterilor sale se transmit Consiliului și Comisiei.
TITLUL II: Dispoziții financiare
[modifică]Articolul 199
Toate veniturile și cheltuielile Comunității, inclusiv cele care se referă la Fondul Social European, trebuie estimate pentru fiecare exercițiu bugetar și trebuie înscrise în buget.
Veniturile și cheltuielile bugetare trebuie să fie echilibrate.
Articolul 200
(1) Veniturile bugetare includ, fără a exclude alte venituri, contribuțiile financiare ale statelor membre stabilite conform următorului criteriu de repartizare:
- Belgia 7,9
- Germania 28
- Franța 28
- Italia 28
- Luxemburg 0,2
- Țările de Jos 7,9
(2) Cu toate acestea, contribuțiile financiare ale statelor membre destinate să acopere cheltuielile Fondului Social European se stabilesc conform următorului criteriu de repartizare:
- Belgia 8,8
- Germania 32
- Franța 32
- Italia 20
- Luxemburg 0,2
- Țările de Jos 7
(3) Criteriile de repartizare pot fi modificate de Consiliu, care hotărăște în unanimitate.
Articolul 201
Comisia analizează condițiile în care contribuțiile financiare ale statelor membre prevăzute în articolul 200 pot fi înlocuite cu resurse proprii, în special cu venituri provenind din aplicarea Tarifului Vamal Comun, la data la care acesta va fi aplicat definitiv.
În acest scop, Comisia prezintă propuneri Consiliului.
Consiliul, hotărând în unanimitate, după consultarea Adunării cu privire la aceste propuneri, poate adopta dispoziții pe care le recomandă statelor membre spre adoptare în conformitate cu normele lor constituționale.
Articolul 202
Cheltuielile înregistrate în buget sunt autorizate pe durata unui exercițiu bugetar, cu excepția unor dispoziții contrare ale regulamentului adoptat pentru punerea în aplicare a articolului 209.
În condițiile care vor fi stabilite la data punerii în aplicare a articolului 209, alocările, altele decât cele pentru cheltuielile de personal, neutilizate până la sfârșitul exercițiului financiar, vor putea fi reportate exclusiv pentru exercițiul următor.
Alocările sunt clasificate pe capitole care grupează cheltuielile după natura și destinația lor și, dacă este necesar, pe subdiviziuni, conform regulamentului adoptat pentru punerea în aplicare a articolului 209. Cheltuielile Adunării, ale Consiliului, ale Comisiei și ale Curții de Justiție fac obiectul unor părți separate din buget, fără a aduce atingere regimului special al anumitor cheltuieli comune.
Articolul 203
(1) Exercițiul bugetar începe la 1 ianuarie și se încheie la 31 decembrie.
(2) Fiecare dintre instituțiile Comunității întocmește o situație estimativă a cheltuielilor sale. Comisia grupează aceste situații într-un proiect preliminar de buget. Acestuia i se anexează un aviz care poate conține estimări divergente.
Comisia trebuie să transmită Consiliului proiectul preliminar de buget până cel târziu la data de 30 septembrie a anului care precede execuția bugetară.
Consiliul consultă Comisia și, dacă este cazul, celelalte instituții interesate ori de câte ori intenționează să se abată de la acest proiect preliminar.
(3) Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, adoptă proiectul de buget și îl transmite apoi Adunării.
Proiectul de buget trebuie transmis Adunării cel târziu la data de 31 octombrie a anului care precede execuția bugetară.
Adunarea are dreptul să propună Consiliului modificări la proiectul de buget.
(4) În cazurile în care, în termen de o lună de la comunicarea proiectului de buget, Adunarea îl aprobă sau nu transmite Consiliului avizul său, proiectul de buget se consideră adoptat definitiv.
În cazul în care, în acest termen, Adunarea propune modificări, proiectul de buget astfel modificat se transmite Consiliului. Acesta deliberează împreună cu Comisia și, dacă este cazul, și cu celelalte instituții interesate și adoptă definitiv bugetul, hotărând cu majoritate calificată.
(5) Pentru aprobarea acelei părți din buget referitoare la Fondul Social European, voturile membrilor Consiliului sunt ponderate după cum urmează:
- Belgia 8
- Germania 32
- Franța 32
- Italia 20
- Luxemburg 1
- Țările de Jos 7
Hotărârile sunt valabile dacă întrunesc cel puțin 67 voturi favorabile.
Articolul 204
În cazul în care, la începutul unui exercițiu bugetar, bugetul nu a fost încă votat, cheltuielile pot fi efectuate lunar pe capitole sau alte diviziuni, în funcție de dispozițiile regulamentului adoptat pentru punerea în aplicare a articolului 209, în limita unei doisprezecimi din creditele acordate în bugetul din exercițiul precedent, fără ca aceasta să poată avea drept efect punerea la dispoziția Comisiei a unor credite superioare unei doisprezecimi din cele prevăzute în proiectul de buget în pregătire.
Consiliul, hotărând cu majoritate calificată și sub rezerva respectării celorlalte condiții stabilite la primul paragraf, poate autoriza cheltuieli care depășesc doisprezecimea prevăzută.
Statele membre varsă lunar, cu titlu provizoriu și în conformitate cu criteriile de repartizare stabilite pentru exercițiul anterior, sumele necesare pentru a asigura aplicarea prezentului articol.
Articolul 205
Comisia execută bugetul, în conformitate cu dispozițiile regulamentului adoptat pentru punerea în aplicare a articolului 209, pe propria răspundere și în limita creditelor alocate.
Regulamentul prevede dispozițiile speciale care reglementează participarea fiecărei instituții la efectuarea cheltuielilor proprii.
În cadrul bugetului, Comisia poate proceda, în limitele și condițiile stabilite de regulamentul adoptat pentru punerea în aplicare a articolului 209, la transferarea de credite dintr-un capitol în altul sau dintr-o subdiviziune în alta.
Articolul 206
Conturile aferente tuturor veniturilor și cheltuielilor bugetare sunt analizate de o comisie de control formată din comisari de conturi care oferă toate garanțiile de independență și este prezidată de unul dintre comisari. Consiliul, hotărând în unanimitate, stabilește numărul de comisari. Comisarii și președintele comisiei de control sunt numiți pentru un mandat de cinci ani de Consiliu, care hotărăște în unanimitate. Remunerația acestora se stabilește de Consiliu, care hotărăște cu majoritate calificată.
Verificarea, care se efectuează asupra actelor justificative și, dacă este cazul, la fața locului, are ca obiect constatarea legalității și corectitudinii veniturilor și cheltuielilor și asigurarea unei bune gestiuni financiare. Comisia de control întocmește, în urma încheierii fiecărui exercițiu bugetar, un raport pe care îl adoptă cu majoritatea membrilor săi.
Comisia prezintă anual Consiliului și Adunării conturile exercițiului încheiat, aferente operațiunilor bugetare, însoțite de raportul comisiei de control. De asemenea, aceasta le comunică un bilanț financiar care descrie activul și pasivul Comunității.
Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, dă descărcare Comisiei de execuția bugetului. Consiliul comunică Adunării decizia sa.
Articolul 207
Bugetul se stabilește în unitatea de cont determinată în conformitate cu dispozițiile regulamentului adoptat pentru punerea în aplicare a articolului 209.
Contribuțiile financiare prevăzute la articolul 200 alineatul (1) sunt puse la dispoziția Comunității de statele membre și sunt exprimate în moneda lor națională.
Soldurile disponibile ale acestor contribuții sunt depuse la trezoreriile statelor membre sau la alte organisme desemnate de acestea. Pe durata acestor depozite, fondurile depuse își păstrează valoarea corespunzătoare parității în vigoare la data constituirii depozitului în raport cu unitatea de cont menționată în primul paragraf.
Aceste disponibilități pot fi investite în condiții care fac obiectul unor acorduri între Comisie și statul membru în cauză.
Regulamentul adoptat pentru punerea în aplicare a articolului 209 stabilește condițiile tehnice în care se efectuează operațiunile financiare referitoare la Fondul Social European.
Articolul 208
Sub rezerva informării autorităților competente ale statelor interesate, Comisia poate transfera în moneda unuia dintre statele membre activele pe care le deține în moneda unui alt stat membru, în măsura necesară utilizării lor pentru obiectivele cărora le sunt destinate prin prezentul tratat. Comisia evită, în măsura în care este posibil, să efectueze astfel de transferuri, în cazul în care deține active disponibile sau care pot fi mobilizate în monedele de care are nevoie. Comisia comunică cu fiecare dintre statele membre prin intermediul autorității desemnate de statul în cauză. Pentru efectuarea operațiunilor financiare, Comisia poate recurge la serviciile băncii de emisiune a statului membru în cauză sau la o altă instituție financiară autorizată de acesta.
Articolul 209
Consiliul, hotărând în unanimitate la propunerea Comisiei:
(a) adoptă regulamentele financiare care precizează în special procedurile privind întocmirea și execuția bugetului, precum și prezentarea și verificarea conturilor;
(b) stabilește condițiile și procedura conform cărora contribuțiile statelor membre trebuie puse la dispoziția Comisiei;
(c) stabilește normele și organizează controlul răspunderii ordonatorilor și contabililor.