Stanțe (Ion Pillat)
Quand vous serez bien vieille...
Ronsard
Când peste ani vei fi bătrâna care
Zbârcită stă și toarce la cămin,
În visul tău ieși-vor din uitare
Toți cei ce te-au iubit până la chin.
Toți cei ce te-au poftit și te avură
Și m-au uitat pierdutul tău tipar:
Un trup născut pe-a Venerei măsură
Din spuma mării, brun mărgăritar.
Și tu vei sta sbârcită: o bătrână.
Vei tremura din cap și vei ofta,
Când chipul tău de astăzi nici o zână
În stare nu va fi să ți-l mai dea.
Un singur om, el singur, îl mai are
Închis adânc în suflet ca 'ntr-un scrin.
Ca timpul și ca moartea ce mai tare
Doar versul lui, eternul tău suspin.