Sonet (Ion Pillat)
Ori unde îmi duc pașii, icoana ta urmează;
Ori unde stau, în suflet lumina își oprește.
Ca steaua care încă la Bethleem pornește,
Din umbra îndoielii mă scoate cu o rază.
Durerea și nădejdea la fel mi le veghează
Și orice fericire de-o clipă mi-o sporește.
Prin ochii mei deschișii, privirea ta privește;
Prin genele-mi plecate, vederea ta visează.
Sunt descântat și vorba-ți din zori și până n seară
Îmi sună ca un cântec prin vrăjile urechii,
Iar noaptea, ca o apă în șoaptă sună iară.
Priviri și glas zăloage mi le-ai lăsat perechii,
Trăiesc aieve-n taina lor dulce și amară —
Doar inima departe mi-o ții, la mii de leghii.