Sandu Napoilă, ultra-retrogradul

Jump to navigation Jump to search
Sandu Napoilă, ultra-retrogradul

Cânticel comic
de Vasile Alecsandri


(Teatrul reprezintă un salon.)
NAPOILĂ (afară)

Ce face?!.., Să plătesc eu capitație?!... Eu, boier-velit?!... Eu, Sandu Napoilă?!... Atunci s-ajungi tu, guleratule!

(Intră furios pe scenă și se adresează publicului.)

Da’ bine, boieri d-voastră, unde mergem?... Ba nu, adică vă întreb, unde mergem?...

De când legea asta nouă
Ce Convenție îi zic
Au rupt Reglementu-n două,
Am ajuns chiar de nimici
Și de unde mai nainte
Eram toți boieri-veliți,
Ne-au luat pe dinainte
Niște pușchi apelpisiți!

Și ce pușchi! Cică-s patrioți, liberali, progresiști, naționali, demagogi... dracu-i mai știe!... că deodată au răsărit în țară puzderie și tot unu și unu!... oameni mari, învățați de știu și toaca-n cer, colțoși și cu barba în furculiță... Ei pun țara la cale în ziua de astăzi, ei sunt și numai ei adevărați români cu iubire de patrie, căci au luat patriotismul în otcup!... și, dacă nu vrei să iei câmpii pe urma lor, te fac albie de câni pin foile lor... Mai dăunăzi mă-ntâlnește unul, ce-i zic Clevetici, și mă-ntreabă nitam-nisam de sunt ca dânsul, demagog. Dă, mă gogule, i-am răspuns și eu, cată-ți de drum pană ce nu scot luleaua de la ciubuc!... Hei bine, boieri d-voastră, unde mergem?... Ba nu, vă întreb, unde mergem?

Păn-acuma-n țara-aceasta
Noi ne-am burzuluit creasta;
Noi am fost simandicoși
Mari și ighemonicoși,
Dar acum, fără sfială,
Ne fac pușchii de dârvală,
Și ne chem pe noi, pe noi,
Vinograzi! rugini! strigoi!

Auzi, mă rog?!... După ce te dizbracă de caftanul boieriei, după ce-ți ieu sufletele de țigani de le dau drumul sub cuvânt de libertà; după ce-ți ridică feciorii boierești sub alt cuvânt, că, după Convenția cea afurisită, nu mai sunt pri... pri... privilegiuri; după ce-ți ieu copiii la oaste cu sorții, ca pe proști; după ce, vorba ceea, îți fac drum pin barbă, pe de-a-ntregu, apoi te mai și poreclesc retrograd!... vinograd!... tureatcă!... strigoi!... Strigoi? Hei, bine, boieri d-voastră, unde mergem? N-o mai rămas în țară nici sevas, nici hristoitie... Unde mergem? Ba nu, adică vă-ntreb, unde mergem?...

Zic că-i timpul libertății,
Al frăției ș-al dreptății;
Că de-acuma pe pământ
Toți deopotrivă sunt.
Și cu astfel de minciună
Hoții cei de-mpușcă-n lună
Pe caftan ne-au dezbrăcat.
Și mantaua-n loc ne-au dat!

Auzi?... Egalità!... Să fiu deopotrivă cu Chiosa vezeteteul și cu Mănciurică bucătariul?... Amà rânduială!... Dacă pe când cu unirea, știți... anțărț... și eu am purtat bairacul, și eu am giucat hora unirei în colț la Petrea Bacalu! și eu am răgușit strigând: să trăiască libertaua și egalitaua!... dar înțălegeam egalitaua cu boierii cei mari; să fiu ena mu che ena su[1] cu vornicu Hîrzobeanu și cu logofătu Protipendescu; să șăd cu dânșii la taifasuri pe divan, cu ciubuce, cu cafele, cu tot ighemoniconul boieresc; dar nu egalità cu Barabulă ciobanu și cu badea Trohin văcariu!... Ei bine, boieri d-voastră, unde mergem?... Ba nu, adică vă-ntreb, unde mergem?

N-auzi altă decât forme,
Uniforme și reforme.
Toți croiesc, fac și prefac
Ca să ne vie de hac.
Ieri o lege, astăzi alta,
Și, când cați, lucrul stă baltă!
Cică-aista e progres!...
Na-ți-l frânt, ca ți l-am dres!

Poftim!... mai dăunăzi s-o ridicat bătaia… lege nouă în țară veche!... Știți ce-am pățit? Avusăsăm poftă să mănânc un ostropăț de iepure și poftisăm la masă pe vărul Bufte... știți, Bufte, care o fost baș-ciohodariu la domnul Ioniță Sturza-vodă... Când să ne deie bucate, giupânu bucătar ne spânzură lingurile la brâu și să duce la primblare... Ei, apoi să nu-l bați?... Ian nu, că nu-i voie; căci vine comisariul și te pune la ștaf... D-apoi alta! Mă duc la moșia mea, la Țălinoasa, și poroncesc țăranilor să-mi facă o clacă de vreo cinci zile... Știți ce mi-o răspuns mojicii?... Mi-o răspuns că le grăiesc vorbe de clacă... Ei, apoi să nu-i întinzi la scară?... Ian nu, că vine subprefectul și plătește ștraf, Sandule, fătul meu... Da’ bine, boieri d-voastră, unde mergem?...

Asta încă nu-i nimica,
Dar tot cheful mi să strică
Când mă văd supus la bir,
Atins tocmai la chimir.
Să plătesc pentru șosăle,
Pentru vin, rachiu, pavele,
Pe moșie, și pe cap!...
Aste-n mintea mea nu-ncap!


Bre!... bre!... Adică multe-am văzut în viața mea!... c-am văzut ieniceri și răzmeriți; am văzut ciuma, holera și lăcustele, dar încă așa bazaconie n-am chitit, c-oi ajunge să văd... Auzi? reforme? îmbunătățiri?... Sa mă silească a plăti 5 la sută din venitul Țălinoasăi, proprietà cu hrisov domnesc de la răposatul întru fericire Cehan Racoviță-voievod!... și după toate păcatele să mă trântească și pe mine în capitație, eu, Sandu Napoilă, boier cu caftan din vremea fericitului întru pomenire Ioniță Sturza-voievod!... Eu să plătesc un galbin împărătesc pentru ca am cap, și văru Bostănescu tij, pentru că nu are cap nici de o lițcaie!... Ei, boieri d-voastră, unde mergem?... Ba nu, adică vă-ntreb... unde mergem?...

Ș-apoi alta și mai mare,
Care, zău, nu-i de crezare
Hojma unii scriu, răcnesc
Să nu fie boieresc!
Și pământul să se-mparte!
Tot mojicul s-aibă parte!
Numai noi să fim abrași,
Liude pintre călărași!

D-voastră râdeți!... Haide, haide!... Vă pare glumă?... (Cu mânie.) Dar nu-i de glumit, boieri d-voastră, căci vor să ne ieie și pielea de pe noi!... Și noi să ne lăsăm așa, ghiojghioare, să ne despoaie?... Să nu ne diafendefsim? Aud?... Dar n-avem gură să țipăm?... N-avem obșteasca obicinuită adunare, unde putem merge ca să ne suim colo pe tribu... nal, ca să facem și noi engomii patrioticești?...

Treaba să îngroașă, boieri d-voastră!... ascultați-mă pe mine, că eu știu ce știu... Trebuie să ne deschidem ochii ca să alegem depotați tot de-ai noștri... știți... colè... get-beget... vinograzi, care să să lupte vârtos pentru apărarea boieriei și a proprietății... Și dacă vreți un om cu falca sănătoasă, vă poftoresc pe supusa sluga d-voastră:

Vel-cluceriul Napoilă,
Ce vă plânge-acum de milă,
Boierit și căftănit.
Și la minte-nțelenit.
Cu progresul nu sunt rudă,
Pe Convenție mi-i ciudă,
Și de-aș arde chiar în iad
Voi fi hojma... vinograd!

(Se închină și iese strigând): Căci altmintere, unde mergem? Ba nu, adică, vă întreb, unde mergem?

(cortina cade)
  1. Unul și altul deopotrivă