Rugă pentru părinți

Jump to navigation Jump to search
Rugă pentru părinți
de Adrian Păunescu


<poem> Poezie elegiacă de mare intensitate lirică, pe tema timpului și a succesiunii generațiilor, "Rugă pentru părinți" dobandește o tonalitate gravă, de litanie biblică:

"Enigmatici și cuminți Terminându-și rostul lor Lângă noi se sting și mor Dragii noștri dragi părinți."

E ruga disperată a unui eu anonim, suma de voci din toate cutele epocilor, incercand sa intoarca timpul inapoi, sa-l clinteasca din curgerea lui ireversibila:

"Cheamă-i, Doamne, înapoi Că și-așa au dus-o prost Și fă-i tineri cum au fost Fă-i mai tineri decât noi."

Invocatia se adreseaza fiintei supreme, singura menita sa schimbe ordinea lumii:

"Pentru cei ce ne-au făcut, Dă un ordin, dă ceva, Să-i mai poți întârzia Să o ia de la-nceput."

Poezia are o melancolie tragică a trecerii catre orizonturile de dincolo:

"Ia priviți-i cum se duc, Ia priviți-i cum se sting Lumânări în cuib de cuc Parcă tac și parcă ning."

Părinții duc cu ei marile poveri ale unei vieti pline de suferinta:

"Plini de boli și suferinți Ne întoarcem în pământ. Cât mai suntem, cât mai sunt Mângâiați-i pe părinți."

Despărțirea de parinti se face intr-un timp crepuscular, cu sentimentul intarzierii intr-o lume devenită tot mai straina;

"E pământul tot mai greu, Despărțirea-i tot mai grea Sărut-mâna , tatăl meu! Sărut-mâna , mama mea!".

În final, poezia devine expresia directa a trecerii generatiilor, a reluarii ciclurilor vietii:

"Dar de ce priviți așa Fata mea și fiul meu? Eu sunt cel ce va urma, Dragii mei, mă duc și eu.

Sărut-mâna , tatăl meu, Sărut-mâna , mama mea, Rămas bun, băiatul meu, Rămas bun, fetița mea.

Tatăl meu, băiatul meu, Mama mea, fetița mea."


Poezia e o invocație adresată divinității, pe care o voce-receptacul al destinelor o trimite ca pe un mesaj testamentar, destinat schimbarii la fata a lumii. Durerea sfasietoare integrata acestei meditatii lirice devine punctul central in constructia poemului, axat pe sentimentul dominant, obsesiv, iubirea de parinti si de copii, implicit fata de toti oamenii care îndură calvarul existențial.