Propunerile Comisiei centrale de partid și de stat cu privire la organizarea județelor și municipiilor
Pentru înfăptuirea hotărârilor Conferinței Naționale a Partidului Comunist Român din 6-8 decembrie 1967 cu privire la îmbunătățirea organizării administrativ-teritoriale a țării și sistematizarea localităților rurale, Comisia centrală de partid și de stat a elaborat propuneri în legătură cu organizarea județelor și a municipiilor.
La baza acestor propuneri stau principiile adoptate de Conferința Națională a partidului, care au întrunit adeziunea întregului popor. Ele răspund necesității de a se pune de acord organizarea administrativ-teritorială cu schimbările intervenite în dezvoltarea forțelor de producție și în repartizarea lor pe teritoriul țării, cu intensificarea vieții economice, sociale și culturale, cu măsurile privind perfecționarea formelor și metodelor de conducere a economiei naționale și a întregii activități sociale. Înfăptuirea lor va crea condiții mai favorabile pentru dezvoltarea în ritm susținut a industriei, a agriculturii, a tuturor celorlalte ramuri și sectoare de activitate, pentru progresul multilateral al patriei noastre socialiste.
În organizarea județelor și municipiilor s-a ținut seama de condițiile economice, social-politice și geografice existente, de componența națională a populației și legăturile culturale tradiționale, precum și de perspectivele de dezvoltare ale diferitelor zone și localități potrivit prevederilor planului cincinal și propunerilor cu privire la dezvoltarea economică și social-culturală a țării în perioada 1971-1980.
Județele vor cuprinde un teritoriu mai mic decât cel al actualelor regiuni și vor asigura legături directe cu orașele și comunele ce intră în componența lor, creându-se astfel condiții pentru rezolvarea mai operativă și mai competentă a sarcinilor ce revin organelor de conducere locale. S-a urmărit ca fiecare județ să constituie o unitate administrativ-teritorială complexă din punct de vedere economic și social-cultural, cuprinzând orașe, centre industriale, comerciale și culturale, căi de comunicație. Aceasta va asigura posibilitatea ca atât județul în ansamblu, cât și fiecare localitate de pe teritoriul său să se poată dezvolta multilateral și armonios.
Propunerile cu privire la organizarea administrativ-teritorială a țării constituie rezultatul unor ample studii desfășurate timp de peste 2 ani. La pregătirea lor au participat comitetele regionale de partid, comitetele executive ale sfaturilor populare regionale, un mare număr de cadre din aparatul de partid și de stat, oameni de știință și cultură, specialiști din diferite domenii: economiști, geografi, istorici, geologi, etnografi, sociologi, lingviști etc. S-a ținut seama de numeroasele sugestii și propuneri făcute de oamenii muncii de la orașe și sate în adunări, în presă, în scrisori adresate conducerii partidului și statului.
Comisia centrală de partid și de stat consideră pe deplin corespunzătoare cerințelor actuale și de perspectivă ale dezvoltării economice și sociale ale României socialiste organizarea teritoriului țării in următoarele 35 de județe:
| Denumirea județului |
Orașul de reședință a județului |
Suprafața totală — în Km² — |
Populația |
| Alba | Alba Iulia | 6 353 | 387 237 |
| Arad | Arad | 7 741 | 481 012 |
| Argeș | Pitești | 7 282 | 569 380 |
| Bacău | Bacău | 6 914 | 606 183 |
| Bistrița-Năsăud | Bistrița | 5 116 | 269 038 |
| Botoșani | Botoșani | 5 140 | 469 594 |
| Brașov | Brașov | 6 215 | 485 757 |
| Buzău | Buzău | 5 902 | 471 839 |
| Caraș-Severin | Reșița | 8 089 | 347 459 |
| Cluj | Cluj | 9 380 | 802 988 |
| Constanța | Constanța | 6 774 | 473 558 |
| Crișana | Oradea | 8 193 | 668 011 |
| Dâmbovița | Târgoviște | 3 271 | 389 031 |
| Dolj | Craiova | 8 852 | 801 518 |
| Galați | Galați | 7 647 | 686 487 |
| Gorj | Târgu Jiu | 8 915 | 506 793 |
| Harghita | Miercurea-Ciuc | 7 680 | 375 921 |
| Hunedoara | Deva | 7 291 | 481 396 |
| Ialomița | Slobozia | 6 632 | 388 341 |
| Iași | Iași | 5 673 | 634 692 |
| Ilfov | București | 8 034 | 742 063 |
| Maramureș | Baia Mare | 6 119 | 447 061 |
| Mureș | Târgu Mureș | 7 323 | 606 794 |
| Neamț | Piatra Neamț | 5 788 | 461 065 |
| Olt | Slatina | 5 494 | 474 764 |
| Prahova | Ploiești | 4 687 | 707 249 |
| Satu Mare | Satu Mare | 4 517 | 368 553 |
| Sibiu | Sibiu | 5 805 | 428 107 |
| Suceava | Suceava | 8 890 | 570 917 |
| Teleorman | Alexandria | 5 994 | 526 944 |
| Timiș | Timișoara | 8 921 | 619 161 |
| Tulcea | Tulcea | 9 003 | 242 942 |
| Vaslui | Vaslui | 5 435 | 445 663 |
| Vâlcea | Râmnicu Vâlcea | 5 886 | 386 583 |
| Vrancea | Focșani | 5 972 | 479 508 |
Datele privind condițiile naturale, mărimea geografică, potențialul economic și social-cultural ale județelor propuse evidențiază următoarele caracteristici mai importante:
Suprafața unui județ este în medie de 6 786 km² și variază de la 3 271 km² la 9 380 km². Această diferențiere a fost determinată de factori cu caracter natural și geografic, de situația căilor de comunicație, precum și de legăturile tradiționale existente între localitățile de pe cuprinsul județelor.
În ce privește populația, județele propuse numără între 243 000 și 803 000 de locuitori, ceea ce reprezintă în medie 509 000 de locuitori.
Din punct de vedere al potențialului industrial, pe județ revine în medie o producție globală industrială în valoare de peste 6 miliarde lei. Cu toate că în anii construcției socialiste s-au realizat importante progrese în înlăturarea disproporțiilor moștenite de la vechiul regim în nivelul de dezvoltare economică a diferitelor regiuni ale țării, continuă să existe și astăzi zone mai puțin industrializate. La repartizarea fondurilor de investiții în viitorul plan cincinal, precum și în perioada 1976-1980 se va acorda o atenție deosebită județelor mai puțin dezvoltate din punct de vedere economic, asigurându-se repartizarea rațională a forțelor de producție pe întreg cuprinsul patriei.
Îmbinarea în cadrul majorității județelor a mai multor forme de relief, condițiile existente de climă, sol, întărirea continuă a bazei tehnice materiale a agriculturii favorizează dezvoltarea intensivă și multilaterală a producției agricole. S-a avut în vedere ca în cuprinsul județelor să existe zone agricole pentru culturile cerealiere, pentru creșterea animalelor, pentru pomicultură, viticultură și alte ramuri de producție agricolă.
La întocmirea propunerilor privind organizarea județelor s-a urmărit de asemenea asigurarea condițiilor necesare pentru desfășurarea unei intense activități social-culturale. În acest scop, fiecare județ va dispune de o rețea corespunzătoare de instituții de învățământ, de cultură, de activitate artistică, de mijloace adecvate pentru ocrotirea sănătății populației. Potrivit cerințelor vieții economice, politice, sociale, culturale de pe teritoriul său, fiecare județ va dispune de ziare locale.
Îmbunătățirea organizării administrativ-teritoriale a țării exprimă grija conducerii partidului și statului pentru înfăptuirea prevederilor Constituției R.S. România cu privire la deplina egalitate în drepturi a tuturor cetățenilor țării, la întărirea frăției oamenilor muncii, fără deosebire de naționalitate. Baza trainică a egalității în drepturi o constituie dezvoltarea multilaterală economică și socială a tuturor județelor, repartizarea armonioasă a forțelor de producție pe întreg cuprinsul țării.
În localitățile unde, alături de români, trăiesc naționalități conlocuitoare se va asigura folosirea limbii materne a acestora în administrația de stat, în școli, în instituții de cultură, deplina posibilitate pentru toți oamenii muncii de a beneficia de drepturile cetățenești, pentru afirmarea nestingherită a personalității și aptitudinilor tuturor cetățenilor, indiferent de naționalitate, în slujba dezvoltării patriei noastre socialiste.
În ce privește denumirea județelor, s-a ținut seama atât de tradițiile istorice, cât și de semnificația contemporană a unor zone și orașe determinată de dezvoltarea economică și social-culturală în anii construcției socialiste.
La stabilirea orașelor reședință de județ, s-au avut în vedere atât nivelul de dezvoltare economică, social-culturală și urbană, cât și perspectivele evoluției viitoare a acestor localități. De asemenea, s-a urmărit ca orașele reședință să fie situate cât mai central în cuprinsul județului pentru a înlesni legăturile cu toate localitățile ce intră în componența acestuia. Ținând seama de importanța și rolul reședințelor de județ, conducerea partidului și statului va acorda o atenție sporită ridicării economice, edilitar-gospodărești și social-culturale a celor care prezintă rămâneri în urmă din aceste puncte de vedere.
Orașele mai importante, care au un număr mai mare de locuitori și o însemnătate deosebită în viața economică, politică, socială, științifică și culturală a țării, urmează să fie declarate municipii. Din cele 187 de orașe ale țării, sunt propuse a fi municipii 31, după cum urmează:
| Arad | Mediaș |
| Bacău | Oradea |
| Baia Mare | Petroșani |
| Bârlad | Piatra Neamț |
| Botoșani | Pitești |
| Brașov | Ploiești |
| Brăila | Reșița |
| București | Roman |
| Buzău | Satu Mare |
| Cluj | Sibiu |
| Constanța | Suceava |
| Craiova | Timișoara |
| Galați | Târgu Mureș |
| Giurgiu | Turda |
| Hunedoara | Turnu Severin |
| Iași |
Municipiile vor avea plan și buget proprii, dispunând de competențe largi în conducerea treburilor de stat și obștești, în rezolvarea problemelor economice, social-culturale și edilitar-gospodărești. Organele de conducere ale municipiilor vor fi subordonate celor județene, cu excepția orașului București, care va avea legături directe cu organele de conducere centrală.
Municipiul București va fi organizat din punct de vedere administrativ pe sectoare, menținându-se, în general, în stabilirea acestora limitele actualelor raioane.
În înfăptuirea politicii economice a partidului și statului se va urmări în continuare dezvoltarea economică și social-culturală a tuturor orașelor țării, astfel încât acestea să devină puternice centre urbane, în care să pulseze din plin viața socială, exercitând o influență sporită asupra zonelor înconjurătoare.
Propunerile cu privire la organizarea județelor și a municipiilor au fost aprobate de Comitetul Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, care a hotărât ca ele să fie supuse dezbaterii publice, iar apoi prezentate spre examinare și legiferare Marii Adunări Naționale. Dezbaterea publică va permite oamenilor muncii să contribuie la definitivarea acestor măsuri care privesc importante domenii ale vieții noastre de stat. Propunerile și sugestiile vor putea fi adresate Comisiei centrale de partid și de stat, comitetelor regionale, raionale, orășenești de partid și organelor locale de stat, precum și presei centrale și locale.
După legiferarea și organizarea județelor, organele județene de partid și de stat vor elabora propunerile privind delimitarea orașelor și comunelor în spiritul principiilor adoptate de Conferința Națională a partidului. Aceste propuneri vor fi supuse dezbaterii populației din unitățile administruiv-teritoriale respective, iar ulterior aprobate de către Comitetul Central al Partidului Comunist Român și Consiliul de Miniștri.
Comisia centrală de partid și de stat consideră că propunerile cu privire la organizarea județelor și a municipiilor corespund principiilor și criteriilor cu privire la îmbunătățirea organizării administrativ-teritoriale a țării adoptate de Conferința Națională a partidului.
Noua organizare administrativă a teritoriului țării creează condiții pentru sporirea răspunderii, inițiativei și operativității organelor locale de partid și de stat în rezolvarea multiplelor sarcini privind dezvoltarea economică și socială a tuturor zonelor, precum și pentru îmbunătățirea conducerii de partid și de stat a întregii vieți economice, politice și sociale din patria noastră. Se va asigura, totodată, un cadru mai favorabil pentru îndeplinirea marilor obiective ce stau în fața poporului român, pentru dezvoltarea întregii noastre societăți pe calea progresului și civilizației.