Prima-vera

Primă-vera naște, floarea, înflorește,
Câmpul cu verdeață iar se veștejește:
Dafinul albește
De albele-i flori!
Arborii de cuiburi iar se încunună,
Mii de păsărele iar se adună;
Sălbile resună
De privighetori!

Fel de fel de fluturi, în mii de culori,
Zboară de la-o floare spre alte flori,
Mai încântătoare
Și cu parfum fin!
Cerul se înseninează, frunzele șoptesc,
Razele de soare dulce ne încălzesc;
Căci, în sfârșit, este
Primăvară-acum!

Printre verzi tufișuri iute se strecoară,
Aici o femeie, dincolo o fecioară,
Ușor fermecătoare
Cu un adolescent!
Ecoul repetă doar sărutările...
Doar jurăminte de sinceritate
Care sunt uitate
După un moment!

București, 15 august 1872