Sari la conținut

Pagină:Zamfir C. Arbure - În exil.djvu/232

Această pagină a fost verificată

stat, vor fi desmințiți de chiar progresul statului, și vor fi considerați de proroci mincinoși.

«Domnii mei, sunt acusată că am voit să produc rescoale. Când? Unde? Nici un fapt în sprijinul învinuirei. Voiți să știți părere mea în ceea ce privește ațîțarea la rescoale? Sunt de părere că revoluția este resultatul firesc al evenimentelor istorice, și nu se poate face într’un mod artificial de către niște ațîțătorI; rescoala de asemenea nu se produce când vor ațîțătorii, ci când nevoile asupriților sunt așa de mari, în cât ei perd ori ce răbdare și sunt gata de a muri mai bine decât a trăi tot așa înainte. Ucideri, vărsări de sânge — eu una nu voi, căci n’am, domnii mei, acele instincte feroce, cu cari m’a înzestrat d-nul Procuror. Eu sunt de părere că revoluțiunile sunt niște rele neînlăturabile, cari mai de vreme sau mai târziu vor dispărea... Eu aparțin, domnii mei, acelei grupări socialiste, care este cunoscută sub numirea de socialiști pacinici, de simplii propagandiști ai ideilor socialiste. Scopul pe care îl urmărim noi este, a deștepta în conștiința poporului tendința tenace către dreptate și libertate, și prin