voluționare. Dar asta nu înseamnă că mișcarea trebuia să aibă un caracter naționalist, așa cum au susținut istoricii de până acum ai revoluției oltene. Justa analiză a elementului național în mișcarea din 1821 duce cu totul la alte concluzii. Rareori faptele au fost denaturate cu mai multă voluptate și cu mai puțin respect de adevăr, decât atunci când mișcarea țărănimii oltene a fost stigmatizată ca o revoluție șovină și anti-grecească.
La începuturile ei, revoluția pandurilor n’a cunoscut niciun fel de caracter xenofob. Nici măcar unul anti-grecesc. Ba, chiar dimpotrivă, am văzut că în primele proclamații se ia apărarea întregului norod „veri de ce neam ar fi”. Iar Grecii nici nu sunt măcar pomeniți ca dușmanii de frunte ai poporului, așa cum sunt pomeniți „boerii” și „jefuitorii”. Nici aici nu se face vreo deosebire de neam. Boierii sunt înfierați, indiferent de neamul din care fac parte, fie că sunt străini sau pământeni. Această comunitate de interese a întregului popor împotriva întregii mari boierimi este accentuată de Tudor Vladimirescu, în repetate rânduri și nu numai în prima lui proclamație. Distincția de clasă, explicit opusă aceleia de naționalitate, punctează deci începuturile revoluției din 1821.
Numai în urma capitulării lui Tudor față de marea boierime apar primele manifestări anti-grecești. Și acestea — detaliu caracteristic — numai în formă scrisă. După intrarea sa în București, într’un arz trimis Porții, el atacă pentru prima oară „pe cei după vreme domni și boieri greci ai domnilor lor și pe tot neamul grecesc.”[1] La baza populară a mișcării nu vom întâlni însă asemenea manifestări. Dovada cea mai bună o avem prin trecerea pandurilor din armata lui Tudor, în frunte cu proprii lui locotenenți, după ce acesta este ucis, în rândurile luptătoare ale Eteriei. Dacă, în adevăr, ar fi existat un puternic curent anti-grecesc între luptătorii revoluției, această trecere ar fi constituit o imposibilitate.
In măsura în care un element național a existat în mișcarea
- ↑ N. Iorga, Isvoare contemporane p. 66.