tăți de mișcare și deci de câștig pentru toți acei care trăiau, în primul rând, din intensificarea schimbului comercial.
Motivele de ordin politic apar în același timp strâns legate de anumite necesități economice. Faptul că aceste din urmă nu sunt formulate cu claritate și nici nu îmbracă o haină ideologică riguroasă, nu dovedește nimic. Cel mult, nivelul intelectual scăzut al întregii mișcări și al conducătorilor ei.
In adevăr, pe măsură ce capitalul comercial și cel cămătăresc își întind sfera de activitate în Principate, în urma desvoltării relațiilor comerciale cu țările înconjurătoare și a intensificării circulației bănești, după ce fac primii pași de pătrundere în manufactură și chiar în agricultură, în aceeași măsură mânuitorii acestor capitaluri devin, economicește, puternici. Această împrejurare va adânci și mai mult contrazicerea între rolul lor economic și lipsa de importanță politică. Exclusivitatea mânuirii puterii în stat de către protipendadă, starea de nesiguranță pe care o cauza regimul personal al domnului și al oamenilor lui, lipsa unor norme de drept stabile, care să garanteze noile relații bănești, mai ales între stăpânii de moșii pe de o parte, negustori și cămătari de cealaltă parte — toate acestea contribuiau și ele la împiedecarea intensificării și desvoltării acelor forțe pe care le reprezentau capitalul comercial și cel cămătăresc.
Nici negustorimea și nici mica boierime nu apar în acel moment ca purtătorii de cuvânt ai unei noi organizații sociale, pentrucă ei nu reprezentau noi forțe de producție, venite în conflict cu relațiile sociale existente. Dar desfășurarea unor asemenea conflicte în momentul în care Principatele trăiau în plin regim iobag și cunoșteau primele — slabe și disperate — dar totuși, primele începuturi ale pătrunderii relațiilor de producție capitaliste, dă acestora un conținut progresist. Căci în acel moment și în condițiile istorice date tocmai de stadiul de desvoltare în care se aflau Moldova și Țara Românească — epoca de trecere dela iobăgie la capitalism — negustorimea și mica boierime jucau rolul primelor elemente ale burgheziei în forma-
