Cea de a doua împrejurare — direct legată de cea dintâi - este existența, tocmai în Oltenia, a unei puternice pături de boiernași și elemente orășănești. Aceste categorii sunt mai puternic reprezentate aici, decât în restul țării. Aceștia sunt însă tocmai mânuitorii capitalului cămătăresc și comercial. „Cercetând epoca după 1830 — scrie d. Zane — cine sunt oamenii de afaceri — în sensul oamenilor de afaceri burghezi — se constată că cei mai mulți se recrutau, bine înțeles alături de negustorimea străină, din micii boieri. Ei apar, ca peste tot locul, deținători de bani și întreprinzători de instalațiuni industriale, plănuitori de mari afaceri. Cu o excepție sau două, zecile de milioane de lei, cu care se împrumută visteria Munteniei sau a Moldovei în această epocă, sunt luate dela micii boieri, cu o dobândă de 18,30%.”[1] Pentru a ajunge la o asemenea situație, mica boierime nu și-a adunat averile de pe o zi pe alta. Imbogățirea ei prin camătă și comerț este mult anterioară acestei epoci. Prezența micii boierimi în viața economică, ca element activ, se semnalează încă dela sfârșitul secolului al XVIII-lea, odată cu intensificarea relațiilor comerciale ale Principatelor. Mica boierime, ca și elementele comerciale autohtone, au întâlnit concurența străinilor, în special a Grecilor și Armenilor, mai puțin a Evreilor. Pe teren social și politic, această mică boierime își afirmă însă dela început prioritatea față de celelalte pături orășănești înstărite, mai ales față de străini, și în special față de Evrei, aceștia fiind lipsiți de drepturi politice, ba chiar și de drepturi civile. Activitatea politică a micii boierimi și mai ales dorința de a împărți privilegiile cu protipendada, sunt o urmare firească a îmbogățirii ei și a rolului pe care îl juca efectiv în viața economică. In Oltenia, alături de această mică boierime apare și o puternică meșteșugărime pământeană.
Este caracteristică gruparea pe județe a elementelor orășănești, în ajunul anului 1821. O statistică din anul 1820, privitoare la mazili și breslași, ne dă următorul tablou, pe județele
- ↑ Gh. Zane, Un veac de luptă pentru cucerirea pieții românești
