județul cel mai nevoiaș al Olteniei.”[1] Nu în această direcție putem deci găsi răspunsul la întrebarea de mai sus.
Iarăși, nu se poate susține că în județele oltenești spiritul maselor țărănești era mai agitat decât în alte ținuturi românești. Mișcările cu caracter agrar, pe care le găsim în anul 1819-20 în unele sate de dincolo de Olt, au fost întrecute de mișcări cu același caracter în Moldova, cu cincisprezece ani în urmă. Dincoace și dincolo de Milcov, ca și dincoace și dincolo de Olt, țărănimea se sbătea sub jugul unei exploatări pe care era dispusă din ce în ce mai puțin să-l suporte. Care era însă elementul nou care intervenise, sau mai bine zis care se afla în proces de desvoltare în Oltenia în comparație cu Muntenia?
Județele oltenești erau de mulți ani drumul unui desvoltat trafic de mărfuri între Ardeal și ținuturile balcanice. La începutul secolului al XIX-lea se exportau prin Oltenia, din Banatul austriac, care era un puternic centru de colonizare, cu sate bogate, cu agricultura înfloritoare, cu o industrie destul de desvoltată — „mărfuri de tot felul al țărilor cu fabrici”[2]. Tot pe aici, neguțătorii greci, bulgari și de alte multe neamuri își duceau mărfurile lor, spre țara cesaro-crăiască. Această mare mișcare de mărfuri a făcut ca „și pe acea vreme, ca și altă dată, acel pământ oltean al celor cinci județe, era mult mai amestecat în mișcarea mărfurilor, în schimbul înrâuririlor decât țara românească.”[3] In aceste împrejurări, viața economică s’a desvoltat aici mai puternic decât în celelalte ținuturi românești, iar capitalul cămătăresc și comercial — singurele forme existente ale capitalului într’o societate înapoiată — găsesc prielnice condiții de activitate. Aceasta este prima împrejurare care ușurează răspunsul căutat.[4]
- ↑ E. Vârtosu, Pagini de revoltă.
- ↑ N. Iorga, Domnul Tudor din Vladimir p. 17
- ↑ Ibidem.
- ↑ Ocuparea Olteniei de către Austriaci, în anii 1718—1739, a contribuit în anumită măsură, printr’o relativă ordine în administrația de jos, să ușureze desvoltarea normală a vieții economice. Acest efemer contact al provinciei cu centrul Europei a lăsat urme și influențe destul de puternice.
