site de o ideologie revoluționară, clar formulată. Insăși platforma pe care s’a situat mișcarea — și când vorbim de această platformă înțelegem și toate curentele de idei, născute ulterior revoluției, dar în legătură directă cu ea — nu conținea decât revendicări parțiale și incomplet formulate. Din ce cauză?
Forțele combative ale unei revoluții se nasc și sunt alimentate pe baza procesului diferențierii sociale, dintr’un anumit moment istoric. Ele se grupează în jurul și sub conducerea unei clase progresiste — progresiste în raport cu regimul pe care îl combate — care, atrăgând de partea ei întreaga masă a poporului, vorbește și acționează în numele întregii societăți. O asemenea clasă nu se poate însă naște și desvolta, decât atunci când forțele de producție, active în largul domeniu al vieții economice, au atins un anumit grad de desvoltare și vin în conflict cu forma și structura societății.
Intr’o societate înapoiată, în care forțele de producție sunt încă în fașă, unde elementele precapitaliste sunt hotărîtoare (atotputernicia capitalului comercial și cămătăresc la oraș, regimul iobag la sate), elementele sociale care să formuleze, în luptă, obiectivele unei revoluții burgheze, nu vor avea nici tăria și nici consecvența necesară. Este tocmai cazul Principatelor, la începutul veacului trecut. In cadrul economiei iobăgiste și pe baza forțelor de producție active la orașe și la sate, nu am putut avea în domeniul social, decât ridicări revoluționare de multe ori violente, dar incapabile să creeze un nou sistem social. Izbânda revoluției din 1821 în sensul radicalei transformări sociale a Principatelor era, în condițiile date, imposibilă. Primatul economic — atunci ca și astăzi — a determinat cu stricteță făgașele vieții sociale și politice, în cuprinsul cărora s’a desfășurat în urmă întreaga noastră viață socială și de stat.
Cel de al doilea fapt, care a întunecat o analiză justă a evenimentelor din 1821 a fost amestecul unor puteri externe. Intervenția acestor puteri care au influențat în prima jumătate a secolului al 19-lea, într’un anumit sens, raportul de forțe sociale din lăuntrul țării, a fost de natură să ascundă și să denatu-
