tâmpinară, atât în Moldova cât și în Țara Românească, o puternică rezistență în rândurile țărănimii. Dela bejănitul în masă peste hotare până la răsmerițe și răscoală, țărănimea se folosește de toate mijloacele care-i stăteau la îndemână.
Impotriva bejenitului în masă, oamenii stăpânirii întrebuințează cele mai barbare mijloace de constrângere. Zapcii, ispravnici, slugile boierești organizează o adevărată vânătoare împotriva fugarilor. In lipsa bărbatului, dacă fugea singur, erau prinși și schingiuiți femeia și copiii. In lipsa lor, vecinii. Cei prinși pe drum erau puși în fiare și maltratați groaznic. La hotare erau puse straje puternice, ca să împiedece fuga în țările megieșe. Legarea țăranului român de pământ — fruct al abuzului și violenții — nu putea fi menținută decât tot numai prin teroare și fără-de-lege.
Dar bejenitul nu era singurul mijloc de protest al țărănimii. Opunerea iobagilor împotriva noilor stări de lucruri când surdă și pe ascuns, când fățișă și violentă — a făcut ca multe din așezămintele domnești să nu poată fi puse în aplicare. Domnii se temeau de ridicarea în masă a țărănimii.
La începutul secolului al XIX-lea, mișcările țărănești încep să se întindă. In Moldova, în legătură cu așezământul lui Moruzi de care ne-am ocupat, țărănimea dă primele semne de neliniște. Vasile Mălinescu deși boier (reprezenta marea boierime într’o misiune trimisă atunci la Sf. Petersburg) își dă seama de primejdie. Adresându-se mitropolitului Veniamin Costache și boierimii, el sfătuește stăpânirea să nu lase ca „răsmerița” să se întindă. Reforma pe care o preconizează este cât se poate de caracteristică: propune împroprietărirea țărănimii. Deși această măsură contrazicea dreptul vechiu al țărănimii asupra pământului, totuși o asemenea reformă reprezenta, fără îndoială, un progres față de starea care se creease țărănimii în ultimele secole. Ea era inspirată de noile așezări europene, după Revoluția Franceză, și reflecta curentele noi și noile idei născute în legătură cu această răsturnare.
In condițiile sociale și politice din acea vreme, împroprie-
