sau transferat, acest capital a contribuit, prin activitatea lui, să încetățenească și să generalizeze noile forme de producție capitaliste, cu toate urmările lor. Dar această origine nu mai era indiferentă când se punea în discuție raportul de forțe din sânul burgheziei.
In momentul în care, după 1864, piața internă se lărgește, iar, prin generalizarea schimbului de mărfuri și a circulației banului, întreaga țărănime este atrasă mai mult ca vânzătoare decât ca cumpărătoare, deoarece puterea de cumpărare a majorității, a imensei majorități, era foarte scăzută — primul beneficiar este industria străină. Cea austriacă, datorită convenției din 1876, cea germană, engleză sau franceză după ce convenția ia sfârșit, adică la 1886. Industria autohtonă se naște astfel în concurență cu industria străină. Capitalul industrial dinăuntrul granițelor țării trebue să se pună la adăpostul unei puternice protecții vamale ca să poată rezista. Cu toate acestea, România își ținea încă granițele deschise pentru cele mai multe dintre produsele manufacturate străine. Interese politice, ca și unele interese economice o îndemnau la aceasta. Și mai ales o îndemna propria slăbiciune a capitalului ei.
Piața internă, limitată, îngustă, tocmai din cauza mizeriei negre în care trăia majoritatea țărănimii, era totuși încă prea largă pentru posibilitățile capitalului industrial autohton — autohton ca origine etnică.
Dispariția marii proprietăți funciare, masiva împroprietărire a țărănimii, desființarea radicală a rămășițelor iobăgiste și feudale, scoaterea gospodăriei țărănești, cu totul, sau aproape cu totul din cadrul economiei naturale, transformarea acestei țărănimi — sau a majorității ei — în cumpărătoare de marfă și deci consumatoare de produse fabricate — toate acestea ar fi dus, pe lângă alte urmări, la o bruscă lărgire a pieții interne. (Fenomenul s’a petrecut, în oarecare măsură, după răsboiul din 1916—1918). Cine ar fi fost însă beneficiarul acestor schimbări? In folosul cui s’ar fi realizat asemenea modificări structurale? In folosul capitalului autohton, cu siguranță că nu. Producția
