și politic. In al doilea rând, atmosfera încărcată, ușor inflamabilă din orașe; în al treilea rând, spiritul combativ și conștiința de clasă de care dădea dovadă muncitorimea.
Care era tăria numerică a muncitorimii în 1907?
Din numărul total de 170.524 lucrători, erau ocupați în industria mare 46.280, la C. F. R. 18.556, iar în industria extractivă 10.058. Ceilalți salariați erau în atelierele mici și în industria mijlocie. (Arcadian, loc. cit., pag. 124. Statistica este dată pentru anul 1911). In ce privește forța organizată a muncitorimii, în raportul conferinței din vara anului 1907, se înregistrează că 8.470 membri erau la curent cu cota. Aceștia formau, de fapt, numai cadrele sindicale, influența organizațiilor fiind mult mai întinsă. Astfel, într’un interview al secretarului mișcării sindicale acordat ziarului „Adevărul” din 22 Martie 1907, acesta dă numărul celor cuprinși în sfera de activitate a organizațiilor sindicale la cca. 27.000 de salariați.
Numărul restrâns al muncitorimii față de populația agrară a țării și relativ slaba ei putere organizatorică nu explică totuși rolul șters pe care muncitorimea l-a jucat în timpul răscoalelor. Concentrarea ei în București și în alte câteva centre și orașe importante, cum erau valea Prahovei, regiunea Bacău, porturile, etc., influența pe care o exercitau organizațiile ei asupra micii burghezii, prestigiul ideologic și politic de care se bucura mișcarea socialistă, dar mai ales spiritul combativ al muncitorimii și posibilitatea rapidei ei mobilizări, tocmai în centrele politice ale țării, mărea, cu mult peste simpla forță numerică, importanța ei, ca clasă, în luptele sociale din România veche. Organizațiile ei, deși slabe încă, dar înarmate cu o justă linie politică și educate în spiritul marxismului revoluționar, ar fi putut antrena cu ușurință, într’un moment de fierbere socială ca primăvara anului 1907, cele mai largi pături orășenești din mica burghezie și intelectualitate, inclusiv restul muncitorimii necuprinse în cercuri și sindicate. Apoi muncitorimea avea înaintea ei un adversar slab, desorganizat și cuprins de panică — căci așa se prezentau, în acel moment, păturile gu-
