S’au falsificat de către istoricii liberali[1] atât de mult faptele, în ce privește atitudinea foștilor pașoptiști, încât afirmația de mai sus pare hazardată. Ea corespunde însă strictului adevăr. In paginile care urmează, vom lăsa pe însăși conducătorii „roșilor” să vorbească.
Am arătat mai sus care a fost atitudinea pe care I. C. Brătianu a luat-o în divanul ad-hoc. Și după 1857, încercarea de a scoate dela ordinea de zi chestiunea țărănească, constitue firul conducător al liberalismului muntean.
Astfel, în memoriul înaintat în 1859 de către I. C. Brătianu lui Cuza, cu ocazia venirii acestuia în Muntenia, sunt enumerate „măsurile care nu sufăr întârziere” și pe care el, în numele grupării roșilor, le recomanda noului domnitor. Care sunt aceste măsuri? Inarmarea țării, organizarea Ministerelor de Interne și Justiție, reorganizarea totală a administrației, un nou sistem fiscal, organizarea creditului public, adică înlesnirea circulației capitalurilor.[2] Rezolvarea chestiunii țărănești nu făcea parte, după cum se vede, din chestiunile urgente, ea putând încă suferi o întârziere…
In 1862 se începe desbaterea legii agrare, votată de Comisia centrală și adoptată de guvernul Barbu Catargiu. Legea avea un caracter net reacționar și corespundea întocmai dorinții marilor proprietari de a deposeda, în masă, țărănimea.[3] Inainte de începerea discuției în această mare chestiune, de a cărei re-
- ↑ D-l A. Ștefănescu-Galați, comentând viața lui C. A. Rosetti, socotește de pildă că emanciparea clasei țărănești era fundamentul crezului politic pentru Rosetti și Brătianu. (In C. A. Rosetti, — o biografie critică, p. 61).
- ↑ Din scrierile lui I. C. Brătianu, vol. I, p. 190.
- ↑ După proiectul de lege al lui Barbu Catargiu, sătenii erau recunoscuți embaticari (emfiteoți) pe locurile lor și pe sădirile de vii și de pământuri, obligați fiind să plăteascã în bani sau natură, embaticul proprietarului locului. Pentru pământ arabil, fânețe și pășune, urmează să se facă înțelegeri de bună voie cu proprietarul. Nicio legiuire nu trebue să intervie în reglementarea tocmelilor agricole. Legea realiza unele din vechile revendicări boierești de pe timpul lui Știrbey Vodă.
