greșala lor de bază. După cum tot aici, în acest spirit al înfrățirii și armoniei între clase trebue văzută adevărata cauză pentru care revoluția munteană n’a realizat, în fapt, nimic.
Este o scuză pentru acești conducători că ei nu sunt singurii care au păcătuit în acest fel?
„Fraternitatea — scrie Marx — aceasta a fost de fapt lozinca revoluției din Februarie…” Lamartine boteză guvernul provizoriu din 4 Februarie „un guvern care suspendă această teribilă neînțelegere care există între diferitele clase”. Proletariatul parizian se exaltă în această mărinimoasă beție a fraternității.[1]
A existat, de sigur, o influență exercitată de mișcările din Franța asupra conducătorilor din Principate. In domeniul special de care ne ocupăm, această influență n’a fost decât în dauna revoluției muntene.
In întreaga Europă centrală revoluția dela 1848 a fost înfrântă de cele mai multe ori prin mijloace mult mai sângeroase și mai brutale decât s’a întâmplat în Țara Românească. Dar în statele din Austria, din Ungaria, în statele germane ea a parvenit să dărâme nu o singură instituție și așezare feudală, a cărei reînființare ulterioară s’a dovedit cu neputință. Chiar acolo unde nu mici au fost greșelile comise de acei care se găseau în fruntea mișcărilor revoluționare.
Desființarea marii proprietăți feudale, prin împroprietărirea și eliberarea țăranilor clăcași, înlăturarea regimului politic, cu toate privilegiile și inegalitățile lui, asigurarea libertății cuvântului și a scrisului, a libertății personale, toate acestea ar fi putut oare fi realizate prin acceptarea lor de bună voie din partea marii boierimi, când stăpânirea lor de clasă se baza tocmai pe negarea tuturor acestor revendicări? Istoria nu cunoaște clase sociale care de bună voie și în „spiritul frăției” să renunțe la privilegiile și stăpânirea lor. „Duhul frăției” trebuia impus marii boierimi, după cum trebuia impus, prin forța organizată a puterilor revoluției, și sistemul pe care conducătorii revoluției voiau să-l încetățenească, să-l realizeze.
- ↑ Op. cit., pag. 33.
