pe o singură linie, aceea a menținerii țărănimii în iobăgie. Iar acei care aveau efectiv puterea în guvernul revoluționar își întorc fața dela țărănime și sunt în căutarea unei formule de compromis cu marea proprietate. Această formulă nu trebuia prea mult căutată, căci ea și figura în „programul” lui Eliade. In ce consta acest program, vom vedea în cele ce urmează. Singurul lucru pe care voim să-l subliniem aici este abandonarea țărănimii iobage din partea guvernului revoluționar.
In cea de a doua problemă centrală — reprezentanța națională — singura hotărîre practică, deși chiar aceasta n’a căpătat măcar un început de realizare, a fost înlăturarea votului universal. Eliade era pentru o adunare corporatistă, compusă din o sută de boieri, o sută de negustori și o sută de țărani, aleasă printr’un sistem de vot censitar. In cele din urmă s’a ajuns la un compromis, prin hotărîrea unui drept de vot, în două grade, pentru țărănime, care urma să voteze, astfel, prin delegați. Aceasta însemna însă de fapt excluderea țărănimii dela o efectivă participare în viața politică. Argumentele invocate de guvern: „imperioasa nevoie de a nu se afla, mai vârtos în asemenea împrejurări adunări prea numeroase de popor” și „că o parte dintre cetățeni nu sunt încă preparați cu cunoștiințele alegerilor”, sunt combătute de Bălcescu într’un număr din „Popolul Suveran” (25 Iulie) în care susține că „noi voim ca Adunarea să fie tare prin reazămul ce va avea în totimea poporului”. Egalitatea drepturilor politice, anunțată cu atâta emfază de proclamația dela Islaz, căpăta astfel de „corectări” în practică, încât din principiile ei inițiale rămăsese foarte puțin…
In sfârșit, și cea de a treia problemă — asigurarea autonomiei țării — nu întârzie să devină actuală, prin intervenția Turciei.
La 18 Iulie, Soliman Pașa sosește la Rusciuc cu 20.000 de oameni. El trimite la 22 ale aceleiași luni o scrisoare la București în care condamnă pe un ton aspru și insultător revoluția și pe conducătorii ei, cerând ca „guvernul provizoriu, format în chip nelegiuit trebue să fie de îndată desfăcut” și înlocuit cu „un lo‑
